Deznaționalizarea continuă: la un liceu teoretic din Carei elevilor le sunt “servite” anunțuri scrise numai în limba maghiară
În cele mai multe cazuri din istorie, românii din Transilvania care au fost obligați să treacă la catolicism, mai ales cei din rândurile nobililor, au cam încetat odată cu schimbarea religiei să mai fie români. Așa se face că acum există atât în România cât și pe teritoriul Ungariei maghiari ale căror nume deși au fost maghiarizate, ele încă mai poartă reznonanțe cu origini evidente românești. Dar dacă nu e vorba doar de istorie?
La Liceul Teoretic Carei anunțurile dedicate unor evenimente sportive sunt publicate doar în limba maghiară, nu și în cea română, deși la acest liceu învață și elevi români. Un eveniment sportiv promovat de către un profesor de la Liceul Romano-Catolic “Josephus Calasantius” Carei este promovat și de către Liceul Teoretic Carei, dar doar în limba maghiară. Aceasta este multiculturalitatea mult trâmbițată de către unele trompete parșive antiromânești? E univocă?
Deznaționalizarea prin religie
Au încercat-o și pus-o în practică pe români și sovieticii, și austriecii cu tunurile lor împotriva bisericilor de piatră sau de lemn din munții Transilvaniei, și ungurii care le-au condiționat statutul nobililor români de trecerea la catolicism și mai apoi la alte culte religioase, și turcii care le promiteau iertarea și îi scăpau de scurtarea de cap pe cei care-și lepădau credința strămoșească și treceau la cea islamică.
Deznaționalizarea continuă: la un liceu teoretic din Carei elevilor le sunt “servite” anunțuri scrise numai în limba maghiară
La Liceul Teoretic Carei anunțurile dedicate unor evenimente sportive sunt publicate doar în limba maghiară, nu și în cea română, deși la acest liceu învață și elevi români. Aceasta este multiculturalitatea mult trâmbițată de către unele trompete parșive antiromânești? E univocă?
Încă o dată se dovedeste că scopul de a schimba religia românilor a fost dintodeauna deznationalizarea? Catolicizarea românilor din Ardeal nu a fost o misiune ușoară: adeseori în istorie s-a folosit forța, violența, constrângerea pe cele mai mizerabile căi pentru a-i face pe români să-și lepede credința strămoșească. Numai că lepădarea de credința strămoșilor nu era decât un pas din calea spre deznaționalizare completă.
Toleranța nu trebuie aplicată biunivoc? Unde este în acest caz toleranța la adresa elevilor români care nu cunosc limba maghiară? Nu este acesta un exercițiu de deznaționalizare forțată împotriva românilor? Un copil care se simte exclus va încerca să se adapteze la noul său mediu de viață. Acesta să fie scopul pentru care la unele licee din România se practică exclusivismul pe criterii etnice?
Atât de tare a fost frământat acest sânge și pământ românesc de-a lungul veacurilor de către dușmanii neamului nostru, încât este un adevărat miracol că încă mai există poporul român. Cele mai urgisite provincii ale spațiului etnic românesc au fost tocmai cele de la marginile țării, cele care au fost în imediata apropiere a ghearelor și gurilor hămesite ale dușmanilor neamului nostru.
Basarabia, Bucovina, Banatul, Dobrogea, Maramureșul, Crișana, au plătit de-a lungul istoriei neamului românesc cel mai mare tribut de sânge și de suflet, fiind de multe ori trecute prin foc și prin sabie, cu satele și orașele pustiite, întoarse pe dos, cu pruncii obligați să gângurească încă din fragedă copilărie în vorbe și slove străine.
Ne-au călcat străinii, ne-au călcat nu doar țara, nu doar teritoriul, nu doar casele, nu doar pentru a ne jefui avuțiile și bogățiile pământului, dar adeseori ne-au călcat în picioare și sufletul, au căutat să scoată din noi nu doar inima trupului, ci și pe cea a sufletului.
Se ridică cineva împotriva acestor nedreptăți? Mai are România mari bărbați de stat capabil să apere românismul, să apere dreptul la identitate culturală și spirituală al românilor?
Nota noastră: sperăm din tot sufletul să nu fie așa cum credem noi și cum am expus mai sus, ci să fie o simplă greșeală de comunicare / organizare. Mai ales că tot ni se spune că în zona aceea au mai existat și alte cazuri asemănătoare. E revoltător ca o activitate nobilă precum este sportul, să nu se promoveze în limba țării în care se desfășoară. Sau e atunci cum bănuim noi, e o încercare de deznaționalizare prin excludere socială, prin marginalizare pe criterii etnice?
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Urmăriți Glasul.info și pe Google News
Showing 1-8 of 13 Books
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.
Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
