Cum s-a văzut de la Chișinău sărbătorirea Centenarului la Alba Iulia
Imaginile unei sărbători dedicate românismului, ceremoniile militare și cele patriotice la care au participat zeci de mii de români în capitala Marii Uniri, la Alba Iulia, au fost urmărite cu mult interes și la Chișinău.
Însă prin organizarea și desfășurarea defectuoasă manifestărilor de la Alba Iulia dedicate Centenarului Marii Uniri, ba chiar și prin regia transmisiunii în direct de la televiziunea publică, s-a reușit umbrirea acestui eveniment și semănarea de confuzie.
Ce sărbătoresc până la urmă românii la Alba Iulia. Ce e cu acel 303? Ce însemnătate are?
Pentru că aici trebuie spus că, imediat după cadrele TV în care președintele României își ținea lopata de mână pe piept, iar de undeva de pe înălțimile Cetății Alba Iulia erau trase salve de tun, în cadrele video care au urmat pe zidul cetății apărea ostentativ cifra 303. Ce însemnătate să aibă oare cadrele acestea întrețesute în care la scurt timp după cadrul cu președintele țării ne este prezentată cifra 303?
Cine dorește ca în mentalul colectiv al românilor să se întipărească treptat, dar sigur, sentimente antinaționale, sentimentul că suntem o națiune fără demnitate și suveranitate națională? Cum să-ți elogiezi opresorii propriului tău popor, chiar și în timpul sărbătoririi celei mai mari realizări a neamului românesc de acum 100 de ani?
Tot în timpul acelor scurte momente prezentate la televiziunea publică din România s-a petrecut și un moment oarecum hilar: președintele Klaus Iohannis a tresărit la auzul salvelor de tun, arătându-se vizibil surprins de faptul că se trage cu tunurile.
Priviți cu atenție la expresia chipului lui Klaus Iohannis în timpul salvelor de tun de la Alba Iulia…
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Showing 1-8 of 13 Books
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.