Deputatul Remus Borza: “Este inadmisibil ca, în numele luptei împotriva corupţiei, să decimezi elitele economice, culturale, confesionale şi politice ale ţării”

Deputatul Remus Adrian Borza, deputat neafiliat, critică epurarea pe criterii politice și ideologice a elitor economice, culturale, confesionale şi politice ale ţării, sub pretextul luptei împotriva corupției. Iată că deja o spun răspicat chiar și unii dintre politicienii din România: această exterminare a elitelor României seamănă izbitor de mult cu campaniile de distrugere ale elitei românești de către bolșevici.

În perioada interbelică, România a avut poate una dintre cele mai strălucite elite intelectuale, politice și culturale din istoria neamului românesc. Aproape toată acea elită a fost atinsă de ghearele morții sau a înfundat temnițele unor alți globaliști, cei care au pus în mișcare pe mai multe continente niște uriașe malaxoare ale morții și ale spălării de creiere: bolșevicii.

Puterea corupe, puterea absolută ucide
E nevoie de o revenire la normalitate. Toleranţă zero pentru tot ceea ce înseamnă corupţie – primire de foloase necuvenite, luare de mită, dare de mită, toleranţă zero pentru evaziune fiscală şi pentru toţi cei care vând sau trădează interesele statului, toleranţă zero pentru orice infracţiune şi pentru orice infractor dovedit. Însă e inacceptabil să condamni un om nevinovat, e inacceptabil să inventezi şi să instrumentezi politic dosare unor adversari.

Este inadmisibil ca, în numele luptei împotriva corupţiei, să decimezi elitele economice, culturale, confesionale şi politice ale ţării.

Puterea corupe, puterea absolută ucide. Judecătorul în România deţine puterea absolută. Nimeni nu îl controlează, nu îl ia la rost pentru o soluţie proastă, şi niciodată nu răspunde patrimonial. Deci poate să greşească după bunul plac. Aşa se explică şi miile de decizii de la CEDO, în urma cărora statul român plăteşte despăgubiri de zeci de milioane de euro victimelor abuzurilor unor magistraţi, aşa se explică şi nivelul pedepselor din România, de şapte ori mai mari decât în Europa. Singura putere a cărei independenţă este garantată de Constituţie e puterea judecătorească. Puterea legislativă, singura aleasă de popor, este supusă unui control permanent. Al bicameralismului şi al raportului de forţe dintre putere şi opoziţie, al CCR, al preşedintelui ţării, al Avocatului Poporului şi însăşi al poporului, care validează la fiecare patru ani puterea legislativă. Pe judecători nu-i alege nimeni şi nu dau socoteală nimănui. Sunt numiţi şi promovaţi, de multe ori, în baza unor proceduri subiective şi mai puţin transparente.
Pentru victimele „câmpului tactic”, care mai sunt în viaţă, e nevoie de reparaţii. Amnistia şi graţierea reprezintă un act de clemenţă al statului, dar şi un remediu la drama şi umilinţa a mii de români. Ultima lege de amnistie a fost dată de Ceauşescu pe 26 ianuarie 1988! Au trecut 30 de ani de atunci. Avem nevoie de un restart al vieţii sociale, politice şi economice. Avem nevoie să revenim la normalitate. Haideţi să punem capăt acestui război dintre români, haideţi să ne concentrăm pe adevăratele probleme ale României şi ale românilor.”, a declarat deputatul Remus Borza

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

O rezoluție pentru admiterea României și Bulgariei în Schengen a fost votată în Parlamentul European

mar dec. 11 , 2018
Marți, 11 decembrie a.c., o rezoluție pentru admiterea României și Bulgariei în zona Schengen a fost votată în Parlamentul European. Raportul  a fost aprobat cu o largă majoritate de către membrii PE. Raportul, publicat pe site-ul  Parlamentului European la 9 noiembrie 2018, prevede în mod clar că “toate condițiile necesare […]

Poate vă place și:

libris.ro