20 Martie 1919: Consiliul Dirige…

Observând cum se pre…

Ceremonial militar și religios o…

Duminică, 17 martie …

George Mioc: "PLUS-ul domnului C…

" Spre deosebire de …

Buna Vestire la Valea Zălanului …

" Buna Vestire la Va…

Iohannis continuă să dezbine rom…

Câți români s-au pre…

Nem Autonomia! Proiectul celor d…

Două dintre comisiil…

INCALIFICABIL! Primar amendat pe…

Să auzi că în Români…

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (1 voturi, medie: 5,00 din 5)
Se încarcă...

Legea cu privire la funcţionarea limbii ucrainene ca limbă de stat suprimă mai multe drepturi ale minorităţii române autohtone din Ucraina şi amplifică procesul de ucrainizare forţată

Print Friendly, PDF & Email

Comunicat de presă: Miercuri, 6 martie 2019, deputatul PMP, Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a prezentat în Camera Deputaţilor o amplă declaraţie politică despre efectele pe care le are proiectul de lege privind limba ucraineană asupra etnicilor români din Ucraina.

În declaraţia sa politică, deputatul Constantin Codreanu a ţinut să puncteze:

”Domnule preşedinte, distinşi colegi, am susţinut de mai multe ori în Camera Deputaţilor că avem nevoie de o Ucraină puternică şi stabilă, autentic democratică şi prosperă, independentă şi integră, în care cetăţenii, indiferent de apartenenţa lor naţională, lingvistică sau confesională să se simtă confortabil şi în siguranţă, bucurându-se de toate drepturile şi libertăţile fixate în documentele europene şi internaţionale la care Ucraina este parte.

Din păcate însă, realitatea vie din Ucraina ne convinge tot mai mult şi din zi în zi că statul vecin nu se poate desprinde cu adevărat de moştenirea nefastă a regimului sovietic, adoptând o retorică patriotardă pe fundalul trenării reformelor economice şi a scăderii nivelului de trai. Una dintre metodele la care recurge Rada Supremă (Parlamentul ucrainean) constă în destabilizarea deliberată a relaţiilor interetnice din ţară, transformând minorităţile naţionale, printre care şi cea română, în obiect al deznaţionalizării treptate.

Articolul 7 din Legea învăţământului, criticat de toate minorităţile naţionale din Ucraina, de toate statele înrudite cu aceste minorităţi, precum şi de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), prin care dreptul la învăţământ în limbile minorităţilor naţionale autohtone este drastic limitat, ilustrează cât se poate de bine această stare de lucruri.

Între timp, Curtea Constituţională a Ucrainei a declarat drept neconstituţională Legea Ucrainei cu privire la bazele politicii lingvistice de stat, prin care mai multe limbi minoritare şi regionale, printre care şi româna, căpătaseră statut oficial alături de ucraineană într-un şir de regiuni, raioane sau primării de sat sau de oraş.

Doresc să vă fac cunoscut că începând cu săptămâna trecută am primit din regiunile Transcarpatică, Cernăuţi şi Odesa, în care locuiesc cei mai mulţi dintre membrii minorităţii naţionale române, mai multe semnale de îngrijorare în legătură cu dezbaterile în lectura a doua, în Parlamentul de la Kiev, a proiectului de lege ”Cu privire la funcţionarea limbii ucrainene ca limbă de stat”.

Anterior, liderii comunităţii autohtone româneşti din Ucraina ne-au adresat un amplu Memoriu tratând, între altele, acelaşi subiect.De ce suntem îngrijoraţi, împreună cu românii din Ucraina, de acest proiect de lege? Pentru că el continuă linia politică a suprimării mai multor drepturi ale minorităţii noastre înrudite din Ucraina şi este de natură să amplifice procesul de ucrainizare forţată.

Constantin Codreanu: "Cer curmarea practicilor metodice şi sistematice de reînviere ceremonială publică a spiritului militar habsburgic în municipiile Alba Iulia, Timişoara, Deva, Caransebeş şi a practicilor de reabilitare simbolică a imperialismului austriac în ritualuri publice din România"
Constantin Codreanu: “Cer curmarea practicilor metodice şi sistematice de reînviere ceremonială publică a spiritului militar habsburgic în municipiile Alba Iulia, Timişoara, Deva, Caransebeş şi a practicilor de reabilitare simbolică a imperialismului austriac în ritualuri publice din România”

Mă voi referi la prevederi concrete ale acestui document. Să le luăm pe rând.De exemplu, el stabileşte că instruirea în instituţiile preşcolare, şcolare, profesionale sau universitare va fi trecută treptat în limba ucraineană de stat. Singura excepţie o vor constitui tătarii din Crimeea, singurii recunoscuţi oficial ca autohtoni în Ucraina, în afară de ucraineni. Este clar că Rada Supremă neglijează Avizul şi recomandările exprese ale Comisiei de la Veneţia la Legea educaţiei din 2017.

De asemenea, toate manifestaţiile culturale din ţară vor trebui să se desfăşoare exclusiv în limba ucraineană. Reprezentările teatrale în limbile minoritare vor trebui să fie însoţite de subtitrare în ucraineană. Filmele artistice sau documentare vor putea fi turnate doar în ucraineană, iar dacă în acestea vor apărea replici în vreo limbă minoritară, acestea vor trebui dublate în limba oficială.Totodată, limba ucraineană va deveni obligatorie pentru toate publicaţiile periodice ale minorităţilor, ca şi pentru presa audiovizuală a minorităţilor sau pentru minorităţi.

Toate revistele sau ziarele în limba română vor trebui să tipărească şi un tiraj în limba ucraineană, chiar dacă acesta nu este solicitat de nimeni. Orice text scris sau rostit în vreo limbă minoritară în presă va trebui dublat în ucraineană. În acelaşi timp, toate paginile de internet, inclusiv cele ale oricărei organizaţii neguvernamentale ale minorităţilor naţionale, vor trebui să aibă versiune completă în limba ucraineană, altminteri riscând blocarea sau suprimarea.

După intrarea în vigoare a legii, întregul personal din domeniul serviciilor (comerţ, sănătate etc.) din regiunile de vieţuire compactă şi majoritară a minorităţii autohtone româneşti din Ucraina va trebui să treacă la utilizarea limbii ucrainene în raport cu clienţii lor neucraineni.În plus, deputaţii ucraineni doresc să introducă atestarea lingvistică obligatorie a tuturor funcţionarilor publici din regiunile locuite de minorităţile naţionale.

În acest scop va fi creată Comisia Naţională pentru Standardele Limbii Ucrainene (CNSLU), organ de stat care va stabili în fiecare caz aparte dacă o persoană sau alta poate sau nu accede într-o funcţie publică. În mod evident, există riscul ca un asemenea mecanism să fie utilizat pentru epurarea românilor din administraţia locală din regiunile populate de români. Un alt nou organ de stat care va fi creat este Împuternicitul pentru Protecţia Limbii Ucrainene (ÎPLU), care va supraveghea aplicarea legii lingvistice.

Aparatul Împuternicitului pentru Protecţia Limbii Ucrainene va înlocui buclucaşa Instituţie a Inspectorilor Lingvistici, care fusese prevăzută în varianta iniţială a proiectului.Remarcăm şi faptul că proiectul de lege prevede redarea obligatorie a tuturor toponimelor istorice ucrainene sau româneşti exclusiv în transcripţie ucraineană. Dacă legea va intra în vigoare, românii din Ucraina nu vor mai putea scrie sau spune Kiev, Cernăuţi sau Nistru, aşa cum s-a consacrat în limba română, ci doar Kyiv, Chernivtsi sau Dnister.

Iar cui nu-i va plăcea şi nu se va conforma acestor prevederi legale, i se vor aplica sancţiuni destul de drastice. Deputaţii ucraineni au prevăzut amenzi usturătoare. Dacă, bunăoară, un consilier local de naţionalitate română dintr-o comună românească din regiunile Transcarpatică, Cernăuţi sau Odesa, va îndrăzni să întrebe ceva în română, chiar dacă şi primarul şi toţi membrii consiliului ar fi de origine română, acestui consilier i se va aplica o amendă de 7000 de hrivne (circa 260 de dolari SUA), iar dacă un învăţător sau profesor român va încerca să-i explice unui elev român orice în română, profesorul sau învăţătorul va fi supus amendării cu 5100 de hrivne (circa 189 de dolari SUA), echivalentul unui salariu lunar. În domeniul comerţului (aplicabil, de exemplu, oricărui vânzător român din orice localitate românească din Ucraina, care ar încerca să vorbească cu vreun cumpărător român în română), pentru început va fi dat un avertisment, iar pentru încălcare repetată amenda va constitui 6800 de hrivne (circa 252 de dolari SUA).

În cazul încălcării pentru a treia oară a acestei prevederi amenda va constitui 12000 de hrivne (circa 445 de dolari SUA). Ceea ce este mai grav este că deputaţii din Rada Supremă au prevăzut ca orice îndemn de a dezbate chestiunea de a i se conferi vreunei limbi, alta decât ucraineana, statut cooficial la nivelul vreunei unităţi administrative de nivelurile I, II sau III (sat, oraş, raion, regiune) va fi considerat drept îndemn la răsturnarea regimului constituţional şi se va sancţiona cu privaţiune de libertate până la 10 ani.

Și asta într-o ţară în care minorităţile naţionale constituie între 7 şi 10 milioane de persoane. Dintre ei, circa jumătate de milion sunt români care locuiesc de sute de ani în propriile lor localităţi, cele mai multe anexate de URSS în 1940, provizoriu, şi definitiv în 1944. Vom preciza în paranteze că Ucraina refuză de aproape două decenii desfăşurarea unui recensământ general al populaţiei, care să dea, în condiţii de corectitudine şi transparenţă, un tablou real al structurii etnice şi lingvistice a locuitorilor din statul vecin.

Stimaţi colegi, impresia mea este că Rada Supremă abdică de la normele fixate în documentele europene şi internaţionale în materie de minorităţi la care Ucraina este parte şi deschide tot mai larg uşa asimilării forţate a minorităţii române autohtone, văzută doar ca masă demografică pentru ucrainizare.

În mod evident, nu putem asista nepăsători la acest proces. Cu atât mai mult cu cât el este în esenţă şi antiucrainean, întrucât îi oferă agresorului din est pretextul ideal să intervină în Ucraina.În acest context, propun să creăm un grup de parlamentari care să se deplaseze la Kiev pentru discuţii cu deputaţii din Rada Supremă, într-o ultimă încercare de a tempera elanul antiminoritar al corpului legiuitor ucrainean.

Totodată, cer Guvernului nostru şi Ministerului Afacerilor Externe să întreprindă toate cele necesare pe plan bilateral pentru a nu admite consecinţe nefaste asupra minorităţii naţionale române din Ucraina, dar şi pentru sesizarea oficială în această chestiune a organismelor europene şi internaţionale abilitate cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în speţă ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale”.

Deputatul Constantin Codreanu

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO14BTRLRONCRT0356966001
CONT EUR: RO61BTRLEURCRT0356966001

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.

loading...

Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info

Transport GRATUIT la peste 50 lei! -50% la 2.000 de titluri