Remus Borza: „România – ţara celor 10.000 km de drumuri de pământ”
” Azi,15 Martie, la ora 15.00, un vrednic urmaş al lui Ștefan cel Mare, pe nume Ștefan Mandachi, cel care a dat Moldovei primul metru de autostradă, va întrerupe, timp de 15 minute, activitatea în toate restaurantele sale din ţară, îndemnându-i şi pe alţii să-şi suspende activitatea pentru un sfert de oră şi să susţină astfel această inedită formă de protest.
În acest mod, doreşte să tragă un semnal de alarmă cu privire la lipsa autostrăzilor din România. Mii de antreprenori români au răspuns pozitiv acestei iniţiative.
Clipul de promovare al primului metru de autostrada construit în Moldova şi îndemnul la întreruperea activităţii timp de 15 minute s-au viralizat generând o mare emoţie si empatie pe reţelele de socializare. Ștefan, printr-un demers cât se poate de original şi simpatic, a trezit cetăţeanul din noi care îşi cere dreptul la civilizaţie, respect şi confort, a reaprins spiritul civic pe care in ultimii 30 de ani l-am conservat într-o stare latentă şi de pasivitate. Lipsa infrastructurii de transport reprezintă o problemă uriaşă a României. În ultimii trei ani, nu am fost în măsură să dăm în circulaţie nici măcar 1 km de autostradă. Infrastructura de transport, fie ea rutieră, feroviară, fluvială, maritimă sau aeriană, reprezintă cel mai elocvent barometru privind dezvoltarea economică a unei naţiuni. Iar noi suntem codaşii Europei la acest capitol.
România, ţara care asigură preşedinţia Consiliului UE, o naţiune în sec XXI, are 10.000 km drumuri de pământ, ca pe vremea lui Ștefan cel Mare. Are şi 750 km de autostrada construiţi prost şi scump. În 1993 România şi China aveau câte 200 km de autostradă. Azi, noi avem mai puţin de 800 km iar China peste 91.000 km, surclasând SUA care are 87.000 km. Doar că americanii construiesc autostrăzi de 100 de ani, în timp ce chinezii s-au apucat odata cu noi, în anii 90.
Dacă vrem să atenuăm disparităţile de dezvoltare economică dintre regiunile ţării, trebuie să investim în infrastructura de transport. Trebuie să înţelegem că autostrăzile înseamnă un transport mai ieftin şi mai rapid al mărfurilor şi persoanelor, înseamnă comerţ modern, turism, civilizaţie, siguranţă. Și mai înseamnă viaţă. România este campioană europeană la mortalitate provocata de accidentele rutiere. Statisticile din anii ’90 încoace arată că în jur de 1800 de persoane mor anual în accidente de circulaţie, cauza principală fiind drumurile proaste.
Degeaba venim în faţa poporului cu declaraţii triumfaliste în ceea ce priveşte evoluţia PIB-ului, dacă creşterea economică nu se regăseşte şi în proiecte de infrastructură. După ce că am construit puţin, am construit şi prost şi scump. Săptămâna aceasta, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a asistat la semnarea contractului de construcţie a Lotului 2 din Autostrada A0 (Centura Bucureştiului).
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsPentru 16 km, vom plăti constructorului turc Alsim Alarko 163 milioane euro, adică mai mult de 10 milioane euro/km. Valoarea celor 52 de km din Centura Bucureştiului este de 530 milioane euro, cu mult peste media europeană şi cu mult peste normativele de cost elaborate în 2010 de Ministerul Transporturilor, condus la acea dată de Anca Boagiu.
Astfel, pentru 1 km de autostradă construit la şes, cum este şi cazul A0, norma prevede o valoare maximă de 3,8 milioane euro, 4,8 milioane euro pentru 1 km construit la deal şi 5,9 milioane euro pentru 1 km de autostrada construit la munte.
Autostrada Bucureştiului nu presupune lucrări de o complexitate sporită, precum consolidări de teren, tuneluri ori viaducte. Vecinii noştri bulgari au construit Autostrada Stara Zagora – Karnobat cu 2,2 milioane euro/km, iar alţi vecini, ungurii, au construit Autostrada Szeged-Mako cu 6 milioane euro/km. Noi, românii, suntem buni plătitori. E o vorba în popor: prost e ăla care dă, nu ăla care cere. Pe tronsonul de Autostradă Gilău-Câmpia Turzii-Turda am plătit 23 milioane euro/km!!! Cu toate că plătim de zece ori preţul unui km faţă de media europeană, trăim un paradox: nu avem autostrăzi. Explicaţia constă în incompetenţa guvernanţilor, birocraţia sistemului, proasta legislaţie în materie de achiziţii şi licitaţii şi corupţia funcţionarilor. Asta e, de fapt, eterna şi fascinanta Românie, o ţară medievală cu năravuri fanariote într-o Europă a secolului XXI.”, a transmis deputat Remus Borza prin intermediul unei declarații de presă
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
