Una dintre tragediile de proporții catastrofale rămase pentru multă vreme în mentalul colectiv al bucureștenilor, a fost Marele incendiu din București, cunoscut și ca Focul cel Mare.
Potrivit surselor vremii, peste 20% din București a fost distrus de flăcări în timpul Marelui incendiu de la 23 martie 1847, estimându-se că au fost transformate în cenușă peste 1850 de clădiri.
După această cumplită calamitate abătută asupra bucureștenilor, domnitorul Gheorghe Bibescu avea să menționeze cu amărăciune că a fost distrusă una dintre cele mai bune zone ale orașului: „cea mai populată și bogată parte a Bucureștilor”. (1)
Catastrofa de proporții apocaliptice, a avut loc chiar în ziua de Paști, reprezentând cea mai mare calamitate care a lovit vreodată orașul București, pe atunci capitala principatului Țara Românească.
“Focul cel Mare”, așa cum a fost numit uriașul incendiu de către oamenii vremii, a distrus în întregime zona comercială din centrul orașului, constituită din clădiri mici și înghesuite, construite din lemn, multe dintre ele pe modelul celor întâlnite într-un celebru cartier din capitala Imperiului Otoman.
După revoluția din 1848, multe dintre vechile clădiri din lemn, înghesuite unele în altele, distruse aproape în totalitate în timpul Focului cel Mare din București, au fost reconstruite din piatră, de această dată pe model austriac.
“Focul a izbucnit de la casa culceresei Drugăneasca și s-a întins cu repeziciune în toată partea de est a orașului. Incendiu n-a putut fi stins timp de cîteva săptămîni. Cincisprezece oameni au pierit și mulți au căpătat arsuri.(…) După socoteala de atunci, publicată în „Vestitorul românesc” în 1847, pagubele au costat în jur de 55 de milioane de lei din care 20 de milioane casele și 35 de milioane lucrurile. ” (2)
Bibliografie
(1)^Florian Georgescu, Istoria Orașului București, 1965, Muzeul de Istorie a Municipiului București
(2) ^George Potra, Din Bucureștii de altădată, ed. Științifică și Enciclopedică, 1981
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Cei de la ETNOSTUD se prezintă pe pagina lor de pe o rețea de socializare, ca fiind un club de etnologie şi studii culturale, inițiat de studenții masteratului Studii literare românești, Facultatea de Litere, UBB, coordonat de Eleonora Sava. “Clubul ETNOSTUD propune tinerilor cercetarea și valorificarea formelor actuale ale tradiției, […]