Masacrul de la Bălți este încă o pagină neagră din istoria neamului românesc, însă o pagină ascunsă, îngropată pentru decenii de-a rândul, la presiunile regimului sovietic. Deși Armata Română devenise aliata Uniunii Sovietice, soldații români nu erau tratați ca și cum ar fi fost aliați, ba chiar mai mult decât atât, prizonierii români erau abuzați sau chiar executați prin împușcare.
În lagărul de la Bălți au fost ținuți în condiții inumane, greu până și de descris, peste 60.000 de prizonieri: români, unguri, germani, sau chiar și ruși. Pe lângă mortalitatea ridicată datorată bolilor și condițiilor inumane în care erau ținuți prizonierii, execuțiile se țineau lanț, aproape zilnic. O uriașă mașină de ucis a funcționat în acest așa zis lagăr de la Bălți. Mii de oameni umpleau gropile comune săpate la repezeală, în cadrul unui măcel de inspirație demonică.
După peste șapte decenii de la acel cumplit măcel și crime de război, câțiva locuitori din Bălţi vor să reabiliteze Troiţa instalată în mai 1992 pe locul fostului lagăr de concentrare sovietic, în memoria victimelor ucise în mlaștina de lângă râul Răut.
Grupul de voluntari din Bălți a început o acțiune de salubrizare a troiței închinate în memoria ostaşilor ucişi de sovietici.
“Oamenii ăștia au murit aici, nu pentru că au vrut să moară. Au murit forțat… de foame, de frig, de boli. Într-o perioadă de zece zile 2052 de morți au fost înregistrați: de malarie, de tuberculoză… E timpul ca acest monument să fie un monument adevărat, să se îngrijească de dânsul autoritățile locale, e datoria lor să facă asta”, a spus Pavel Dumbrăveanu, ziarist la Curierul de Nord