„De la Nistru pân’ la Tisa și pân’ la Marea Neagră trăiește un neam care a sângerat necontenit pentru libertățile lui și va ști să și le apere cu suprema energie oricând.”, Ziarul Solidaritatea, Arad, 31 Decembrie 1922
Lună: aprilie 2019
Într-un oraș precum Satu Mare, deși populația românească este majoritară, oamenii au ajuns să sufere sub o dictatură profund antiromânească a UDMR-ului. Banii publici sunt folosiți cu prioritate pentru interesele identitare maghiare, se redenumesc străzi care poartă numele unor personalități românești sau a unor evenimente importante din istoria românilor cu denumiri maghiare, se redenumesc școli cu denumiri maghiare
Aproape de sfârșitul Primului Război Mondial, situația din zona de Nord-Vest a României încă nu era pe deplin sigură, mai cu seamă și pentru că la Satu Mare, administrația maghiară încă nu se lăsa îndepărtată de la cârma urbei. Deși la finele anului 1918 la Satu Mare funcționase chiar și un Comitet Național Român, la începutul lunii martie a anului 1919 se constituise un așa zis soviet al muncitorilor de către bolșevicii unguri.
