7 mai 1877, moment de excelență românească: Româncele din Ardeal contribuiau la RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ A ROMÂNIEI

La data de 7 mai 1877 „Gazeta de Transilvania” publică scrisoarea lui George Barițiu – „Epistolă respectuoasă către femeile noastre”, prin care îndeamna pe româncele din Ardeal să formeze comitete de strângere a donațiilor pentru ajutorarea armatei române și a răniților de pe front.

Deși de secole bune se chinuie „unii” să le tot cânte românilor despre dezbinare și o așa zisă incompatibilitate între românii din regiuni sau provincii diferite, poporul român a avut chiar și în aceste condiții momente de excelență românească, de inițiative și solidaritate care au spart orice bariere, obstacole sau granițe.

La data de 7 mai 1877  „Gazeta de Transilvania” publică scrisoarea lui George Barițiu – „Epistolă respectuoasă către femeile noastre„, prin care îndeamna pe româncele din Ardeal să formeze comitete de strângere a donațiilor pentru ajutorarea armatei române și a răniților de pe front.

Cu privire la inițiativa româncelor din Sibiu, George Barițiu scria despre comitetul lor care:

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

„luă asupră-şi primirea şi înaintarea ofertelor destinate pentru cei răniţi. Nu ne îndoim un moment că femeile noastre din alte comune, mai ales urbane, şi chiar rurale, din cele mai mari, vor forma comitete de cîte trei sau cinci inse…”

și că exemplul lor să fie urmat și în alte localități transilvănene, îndemnând româncele din Ardeal să oblojească:

„rănile acelor înaintaşi români, fraţi ai noştri”, care „se bat şi-şi varsă sîngele nu din vreo vanitate şi trufie, ci, În sensul cel mai strîns al cuvîntului, pentru existenţa patriei şi a naţiunii”.

7 mai 1877, moment de excelență românească: Româncele din Ardeal contribuiau la RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ A ROMÂNIEI
7 mai 1877, moment de excelență românească: Româncele din Ardeal contribuiau la RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ A ROMÂNIEI

Și într-adevăr, unele dintre aceste comitete de femei s-au format în Transilvania fix după articolul lui George Barițiu apărut în Gazeta de Trasnsilvania. Comitetul din Brașov spre exemplu, a fost înființat la 10/22 mai 1877, adică la scurtă vreme după îndemnul lui George Barițiu.

Se vorbește încă destul de puțin despre contribuțiile deosebite ale românilor transilvăneni la Războiul de Independență a României, în condițiile în care autoritățile austro-ungare luau măsuri din ce în ce mai severe împotriva acestor inițiative ale românilor transilvăneni de a susține efortul de război al României, dizolvând imediat aceste comitete, sau chiar luând măsuri severe împotriva inițiatorilor.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

Rușinea Iașului: primarul Chirica aduce "glorie eternă Armatei Sovietice care a eliberat România de sub jugul cotropitorilor"

mar mai 7 , 2019
Primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica, este un personaj într-atât de controversat încât nu te-ar mira mai deloc dacă ai vedea că din vintrele sale curg sfori către diverse servicii secrete. Totuși până la a ridica în slăvi Armata Roșie, nu credeam că se va preta. Și totuși a făcut-o! Chirica de la Iași suferă de roșu în cerul gurii, mai ceva decât tătucul de suflet al micilor și rezistenților neobolșevici, Mihai Șora.

Poate vă place și:

libris.ro