O judecătoare face praf așa zisul pact de la Cotroceni: Niciun pact nu va reuși să șteargă urmele abuzurilor comise în numele unei pseudo dreptăți

Judecătoarea Adriana Stoicescu, președintă a Tribunalului Timiș, critică așa zisul pact încheiat la Cotroceni, afirmând că „niciun pact pe care îl încheiați, preocupați și îngrijorați pentru independența noastră, dar atât de zâmbitori, nu va reuși să șteargă urmele abuzurilor comise în numele unei pseudo dreptăți”.

Ceea ce o spuneau de mult timp atât jurnaliști, analiști, sau oameni politici, ne-o spune acum foarte clar chiar o judecătoare:

„Transformarea dosarului penal în armă electorală a fost cea mai cruntă palmă dată justiției, la care am achiesat tăcuți.”, a scris pe facebook judecătoarea Adriana Stoicescu

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Redăm integral mesajul de pe facebook al judecătoarei:

„Nici popoarele migratoare şi nici dezastrele naturale nu ar putea să îngenuncheze mirobolantul popor român. Dar prostia şi nesimţirea sunt pe cale să o facă.

În cei 30 de ani trecuţi de la uriaşa efervescenţă şi revărsare de speranţă, constatăm, cei câţiva care ne mai amintim, că din simbolurile Revoluţiei au rămas doar primii nuri etalaţi pe marile ecrane, cei ai Loredanei…
În rest, ne-am căptuşit, la început, cu eşaloanele 2 şi 3 ale puterii comuniste şi ale aparent defunctei securităţi; apoi cu fiii şi fiicele marilor nomenclaturişti şi miliţieni.

Azi, cred că a venit rândul nepoţilor de fii sau fraţi să ne arate calea luminoasă.

În cei 30 de ani de aer democratic şi libertate deplină, dar prost înțeleasă, justiţia a fost singura constantă a apetenţei pentru îngenuncheat a politicului.
Privită mult timp cu un cuviincios respect de oamenii simpli, pentru politicienii de toate culorile justiţia nu a fost altceva decât o sursă de sloganuri, menite să atragă poporul la vot.
Nimeni nu a făcut rabat de la a se folosi de justiție pentru a-și asigura electoratul de ”bunele” sale intenții.

De la lupta cu greaua moștenire a comunismului, trecând pe la implementarea democrației românești de tip struțo cămilă, culminând cu lupta anticorupție, toate partidele au visat să dețină controlul judecătorilor.
Nu pentru că își doreau cu adevărat o justiție independentă și nici pentru că le păsa, ci pentru că, la un moment dat, și-au dat seama că așa ar putea scăpa elegant de adversarii politici.

Transformarea dosarului penal în armă electorală a fost cea mai cruntă palmă dată justiției, la care am achiesat tăcuți.
Sub oblăduirea marilor puteri, care nu au înțeles sau nu au vrut să înțeleagă ce se întâmplă, am contribuit la batjocorirea ideii de dreptate.
Aruncarea în derizoriu a regulilor, sacrificarea legii în favoarea drepturilor infractorilor, permanenta ridiculizare a oamenilor legii, culminând cu apatia care ne cuprinde deja când aflăm că a mai fost unul ucis, vor ”dinamita” în curând ultima urmă de respect față de justiție.

Niciun pact pe care îl încheiați, preocupați și îngrijorați pentru independența noastră, dar atât de zâmbitori, nu va reuși să șteargă urmele abuzurilor comise în numele unei pseudo dreptăți.
Niciun pact nu va spăla rușinea dosarelor încropite cu pistolul la cingătoare și cătușele atârnate la geam, de supărare că o nevastă oacheșă nu a cedat avansurilor amoroase.

Niciun pact nu va alunga impresia de țară bananieră în care orice este posibil, în numele unei cruciade împotriva fărădelegii altora, nicicând a noastră sau a celor din barca noastră. 
Nicio strângere de mână între aliații de azi, adversarii de ieri, nu va anula condamnările judecătorilor pentru soluții pronunțate, care nu au fost pe placul unor vremelnice căpetenii și nici nu va face uitat plânsul tăcut al unui judecător european, umilit și transformat în țintă de foștii săi studenți.

Avem aproape 30 de ani de democrație. 
Avem spitale mai curate? Avem autostrăzi? 
Avem o politică penală mai eficientă când e vorba de infracțiunile cu violență?
Avem prejudicii recuperate?
Nu. 
Avem în schimb minciună, prostie cât cuprinde și multă nesimțire.
Singurele ”valori” ale celor 30 de ani.

Așa că, decât să vă prefaceți că muriți de dragul justiției independente, lăsați-ne să ne facem treaba.
Lăsați-ne să răspundem când greșim. 
Lăsați-ne să spunem adevărul, chiar dacă nu vă sună bine.
Nu mai faceți experimente, jucând ”alba neagra” cu legile noastre, așa cum vă convine, pentru a vă asigura susținerea instituțiilor de forță, cu riscul de a lovi, din nou, în judecători.
Nu mai mințiți și nu vă mai mințiți că am fost liberi. 
Că nu ne-a fost frică.

Și, mai ales, nu mai plângeți de mila abuzatorilor și nu îi mai susțineți… mâine s-ar putea să fiți voi înșivă victime.
Și abia atunci veți înțelege de ce aveți nevoie de judecători curajoși.

Fără judecători curajoși și responsabili nu veți avea nici o societate sa reprezentați și nici un popor să conduceți.
Dacă vreți o Românie europeană, asigurați-vă că aveți judecători liberi cu adevărat.”, a scris pe facebook judecătoarea Adriana Stoicescu

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

Tractoriști din Voivodina, Serbia, aduși să lucreze ogoarele din România

lun iun. 17 , 2019
„Marile exploatații agricole din România caută lucrători sezonieri din Voivodina și condițiile pe care le oferă (n.r. 8 euro pe oră) sunt foarte bune în raport cu indemnizația de subzistență plătită de angajatorii noștri”, scrie publicația sârbă agrosmart.net Un grup format din douăzeci de fermieri din localitățile Turija (n.r. sat […]

Poate vă place și:

libris.ro