Vladislav I, a fost domnitorul Țării Românești între 1364 și cca. 1377. Deși inițial a acceptat suzeranitatea maghiară, Vladislav I a constituit însă o amenințare permanentă pentru coroana ungară, zădărnicind nu doar planurile de aservire a Țării Românești către Regatul Ungariei, ci eliberând pe deasupra și Banatul Bulgariei de sub ocupație maghiară.
A fost fiul lui Nicolae Alexandru și al Klárei Dobokay (care provenea dintr-o familie de nobili maghiari) și frate al voievodului Radu I. Vladislav I este cunoscut și sub numele de Vlaicu Vodă. Acceptând suzeranitatea maghiară, Vladislav I a primit pe această cale ca feude ținuturile Amlașului, Severinului și Făgărașului. La titlurile moștenite în Țara Românească, voievodul Vlaicu Vodă își adăuga și pe acelea de Ban de Severin (1368) și Duce de Făgăraș (1369).
Tensiunile încordate cu Regatul Ungariei aveau să dea în clocot în timpul campaniei maghiare împotriva țarului bulgar de la Vidin, Ivan Srațimir, cumnatul lui Vladislav. După cucerirea Banatului Bulgariei și aservirea sa către Regatul Ungariei, maghiarii capătă curaj și sub entuziasmul noii cuceriri avansează spre Țara Românească din două direcții diferite, dinspre Vidin spre Severin și dinspre nord, din Transilvania spre sud-vest, de unde veneau trupele conduse de voievodul Nicolae Lackfi.
Însă incursiunea maghiară în Țara Românească s-a dovedit un eșec plătit scump, Vlaicu învingând pe râul Ialomița, în apropiere de Târgoviște, oastea voievodului transilvănean. După acest moment Vlaicu Vodă devenea și mediatorul situației din Bulgaria, acolo unde la solicitarea localnicilor și în virtutea relației de rudenie cu familia conducătoare bulgară, voievodul român are o intervenție armată prin care înlătură ocupația maghiară și la 29 august 1369, reușește eliberarea lui Srațimir și reconstituirea statului temporar ocupat de trupele maghiare.
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Aflați în muncă de documentare cu privire la colegii sau mai bine zis “tovarășii” bolșevici din Basarabia ai așa zisului filosof Mihai Șora, și mai cu seamă la blestemățiile și atrocitățile comise de către aceștia pe meleagurile Moldovei de dincolo de Prut, ajungem cum-necum să zărim cu coada ochiului o […]