Cu toții ne amintim de vestitele covoare de Cisnădie, produsul fabricii din micuța localitate situată în împrejurimile Sibiului, mai exact la 10 km de municipiul resedință al județului cu același nume, din care astăzi nu mai există decât o clădire veche și părăsită ce stă să se prabușească și care pe alocuri mai amintește de gloria și renumele de odinioară.
Cu toții ne amintim de vestitele covoare de Cisnădie, produsul fabricii din micuța localitate situată în împrejurimile Sibiului, mai exact la 10 km de municipiul resedință al județului cu același nume, din care astăzi nu mai există decât o clădire veche și părăsită ce stă să se prabușească și care pe alocuri mai amintește de gloria și renumele de odinioară.
Un alt colos românesc dărâmat și uitat undeva in istoria post-decembristă, atât de des amintită când vine vorba de producatorii autohtoni. Aici lucrau peste 5000 de oameni și se produceau între 70000 și 100000 de metri pătrați de covor plușat pe lună.
Tot la capitolul istorie, trecem un alt producător de covoare din lână prezent la Alba Iulia începând cu anul 1979 și până în anul 2015 când din cauza datoriilor acumulate, a proastei gestionări și tehnologiei învechite, inevitabil a urmat falimentul și odată cu sine dispariția în totalitate de pe teritoriul României a producătorilor de covoare din lână. Ca și fratele sau mai mare “Covorul de Cisnădie” și Incov a beneficiat de o perioadă glorioasă la care au participat aproximativ 2000 de angajați și o capacitate producție de circa 2.4 milioane de metri pătrați pe an.
În ciuda lipsei de producători autohtoni, covoarele de lâna continuă să existe pe piața din România prin importul lor de la diverși producători aflați pe teritoriul Uniunii Europe sau din Rusia. Una dintre țările cu o industrie infloritoare de profil este Polonia, iar unul dintre magazinele de la noi în care regăsim covoarele de lână este Startdecor.
Aici am descoperit peste 500 de modele la diverse dimensiuni, dintre cele mai mici până la covoarele mari prezente în diverse săli ale unor instituții, clasice sau moderne în diverse culori.
Pe lângă durata mai lungă de utilizare, covoarele din lână au și multe alte beneficii:
Nu sunt toxice sau alergice si nu sunt un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor
Actioneaza ca bune izolante termic pentru incaperea in care sunt utilizate
Beneficiaza de diverse tratamene, printre care si cel anti-molii
Sunt placute la atingere
Absoarb cu succes umezeala
Structura fibrei de lana retine particulele de murdarie la suprafata covorului
Covorul de lână necesită aspirare de cel puțin odată pe săptămână. De asemenea nu este recomandat să fie spălate sub jet de apă puternic, acesta deteriorând materialul natural din care sunt produse. Pentru cazurile extreme în care se varsă un anume tip de băutură pe covor, acesta se curăță cu un produs special destinat care are un nivel alcalin redus și nu conține înălbitori.
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
La 25 noiembrie 1843 Mihail Kogălniceanu rostea memorabilul “Cuvânt de deschidere al celui dintâi curs de istorie națională” la Academia Mihăileană din Iași, în care definește istoria și rolul ei în cristalizarea conștiinței naționale. “Trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre impotriva națiilor străine. Neavând istorie, […]