Atât “Alianța Vestului” cât și “Alianţa Estului” au apărut în România dintr-o “nevoie” a unui grup de interese care își dorea inocularea în rândul populației din România a unor noi idei legate de … “reorganizarea teritorială” a României. De făcut, n-au făcut niciun căcat nici Alianța Vestului și nici cea a Estului, ba mai mult au mai dat și apă la moară secesioniștilor și autonomiștilor maghiari.
Constituirea acestor așa zise alianțe regionale n-a venit așadar dintr-o necesitate reală de organizare mai eficientă la nivelul regiunilor, ci a fost cel mai probabil comandată din anumite laboratoare ideologice care desfășoară de mai bine de două decenii tot soiul de experimente pe societatea românească.
Din publicația Știrile Transilvaniei aflăm că Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea și președintele Executiv al Asociației Municipiilor din România, împreună cu Mihai Chirica, primarul municipiului Iași, își doresc regionalizare și desființarea consiliior județene.
“De ce mai este nevoie ca oamenii să fie reprezentați în interiorul aceleiași structuri administrative, respectiv județ, și Consiliul Local, și Consiliu Județean, când de fapt ideal ar fi să fie o reprezentare regională din toți aleșii locali la nivelul fiecărei autorități locale, comună, oraș, municipiu”, se întreabă Mihai Chirica, primarul municipiului Iași, potrivit hotnews.ro
”Consiliile Județene s-au dovedit niște structuri administrative ineficiente, care au avut un caracter pronunțat politic și care nu au făcut decât să-i țină în lesă pe primarii de comune prin alocările politice preferențiale. Aceste structuri au generat extrem de puține proiecte și exemple de bună practică. Cu excepția județului Cluj, acolo au făcut parcuri industriale, s-au mișcat cu aeroportul. În rest, vom găsi doar apelative de genul ”baroni locali””, a declarat Ilie Bolojan potrivit Știrile Transilvaniei, citând din hotnews.ro
Amândoi, și Ilie Bolojan și Mihai Chirica, sunt cunoscuți pentru relațiile lor apropiate cu președintele Klaus Iohannis, și pentru faptul că au susținut candidatura la președinție a actualului președinte al României.
Nu trebuie uitat nici Grupul de la Cluj, care pare să revină și el pe cai mari odată cu reinstalarea liberalilor la guvernare în România:
”Sunt mai multe împărțiri teritoriale care ”funcționează” în același timp, lucru destul de disfuncțional. Regiunile de dezvoltare, cele 8, respectă criteriile NUTS2, dar sunt capitale de județ la distanțe de peste 250 de km, aflate în aceeași regiune. Există și o împărțire teritorială a justiției pe 15 curți de apel care este cea mai rațională și ar putea fi un model și pentru o împărțire administrativă”, a spus și Vasile Dâncu citat de hotnews.ro
Încă de la prima sa instalare în jilțul de la Cotroceni, Iohannis a fost un fan înfocat al regionalizării României.
16 februarie 2015
Klaus Iohannis: “Dezbaterea despre descentralizare și regionalizare va trebui reluată”, scria hotnews.ro
18 iulie 2017 Klaus Iohannis: „Regionalizarea este de dorit, dar numai daca se face in asa fel incat sa duca la modernizarea administratiei pentru a fi mai eficienta si pentru a duce la crearea de noi locuri de munca.”
6 noiembrie 2017
Klaus Iohannis: “O reforma administrativ-teritoriala nu mai poate fi amanata”, scria hotnews.ro
13 mai 2018 Klaus Iohannis: “Nu am avut, din păcate, de la Revoluţie încoace, nicio majoritate care a avut suficient curaj să ducă descentralizarea la sfârşit. Au existat diferite încercări. Descentralizarea s-a produs în hopuri, nu în hopuri mari, în hopuri mici”, a scris presidency.ro
9 decembrie 2019: “Iohannis vrea regionalizare și descentralizare: Trebuie să reluăm discuțiile după parlamentare”, scrie stiripesurse.ro
De câteva zile, mai multe persoane din viața publică a României au remarcat de curând faptul că anumite instituții oficiale din România, precum Ministerul Apărării Naţionale, Palatul Cotroceni (n.r. Administraţia Prezidenţială), Palatul Victoria (n.r. instituţia Guvernului), figurează ca fiind localizate în … Valahia, și nicidecum în România, așa cum încă figurează instituțiile publice din orașele din celelalte provincii din țară.
9 decembrie 2019 Klaus Iohanis: “După alegerile parlamentare, chestiunile legate de descentralizare trebuie reluate. Sunt foarte multe domenii, foarte multe sectoare unde lucrurile s-au oprit la jumătate și acest fapt este contraproductiv. În acest fel, nu ajutăm nici comunitățile locale, care așteaptă decizii importante, dar nu ajutăm nici administrația centrală, care de multe ori este pusă în situația să gestioneze domenii întregi care, de fapt, nu ar trebui să țină de administrația centrală”
Să fie acestea doar un lung șir de coincidențe nefericite? Sau oamenii președintelui chiar dau semnalul destrămării terioriale a României?
Dacă ne întoarcem în timp, descoperim că întreaga falangă a liberalismului din România a insistat extrem de mult pe această temă a regionalizarii, inclusiv personaje cheie de la cârma unor instituții importante ale statului:
”Trebuie să introducem în Constituţie termenul de regiune, trebuie să fim atenţi ce presupune, dacă vor fi regiuni mai mari sau mai mici. Dacă faci doar opt regiuni, posibilitatea de a avea la un moment dat structuri cu mecanisme de centrifugare a unor opţiuni de federalizare creşte. Într-o regiune mare, centrifugarea ideilor separatiste creşte.”, spunea in anul 2013 Eduard Hellvig
“Reforma administrativă în România trebuie făcută cât mai repede, nu te poți baza pe o lege din 1968, suntem singurii din Europa care se mai bazează pe legislația comunistă din domeniu. Este necesară crearea acelor regiuni de cel puțin 800.000 de locuitori, în accepția europeană – acum numai zona Sucevei se află în această situație – pentru că atunci și Clujul va putea să ia bani direct de la Bruxelles. (…) Legal, regiunile în România nu au personalitate juridică”, a spus Emil Boc potrivit NotaBN.ro.