Un președinte cu priorități străine de România

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va efectua marți, 7 ianuarie a.c., o vizită de lucru în landul Bavaria, Republica Federală Germania, informează administrația prezidențială.

„În cadrul vizitei, Președintele României va participa la ședința Guvernului landului Bavaria, unde va susține o alocuțiune și va avea un dialog cu membrii guvernului de land cu privire la relațiile bilaterale și actualitatea europeană. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis va avea o întrevedere cu domnul Markus Söder, Prim-ministrul Guvernului landului Bavaria și Președinte al Uniunii Creștin-Sociale (CSU).”

Ne amintim cu toții de cât de repede și cât de rece expediază Klaus Iohannis discuțiile sau dezbaterile legate de o potențială reunire a României cu Basarabia. Românii nu vor uita prea curând spre exemplu despre cum a „primit” în anul 2015 Iohannis la Cotroceni marșul tinerilor unioniști efectuat de aceștia de la Chișinău până la București.

"Ziua Unității Germane", atunci când Iohannis își rânjește cu poftă fasolea până la urechi, de parcă ar fi un soi de dovleac scobit de Halloween, Foto: presidency.ro
” Ziua Unității Germane”, atunci când Iohannis își rânjește cu poftă fasolea până la urechi, de parcă ar fi un soi de dovleac scobit de Halloween, Foto: presidency.ro

Mai mult, nici în planurile liderilor UE și nici în programul de guvernare al „Guvernului Meu”, reunirea cu Basarabia nu reprezintă vreo prioritate curentă. Dar Unitatea Germană, DA! E destul să vezi promovarea echipei de fotbal Hermannstadt pe modelul ceaușist al Scorniceștiului, și în general promovarea preponderentă a toponimului de Hermannstadt în dauna celui de Sibiu (n.r. toponimul autohton al orașului, denumirea folosită de majoritari), ca să-ți dai seama care sunt cu adevărat prioritățile actualului președinte și cele ale pupincuriștilor din jurul său.

"Ziua Unității Germane", atunci când Iohannis își rânjește cu poftă fasolea până la urechi, de parcă ar fi un soi de dovleac scobit de Halloween
„Ziua Unității Germane”, atunci când Iohannis își rânjește cu poftă fasolea până la urechi, de parcă ar fi un soi de dovleac scobit de Halloween, Foto: presidency.ro

Nu la fel se întâmplă însă și de „Ziua Unității Germane”, atunci când Iohannis își rânjește cu poftă fasolea până la urechi, de parcă ar fi un soi de dovleac scobit de Halloween.

„Ziua Unității Germane”, singura zi când Iohannis simte dorința de unire , Foto: presidency.ro

Nesimțirea e de acum pe față: fuge ca dracul de tămâie când e vorba de discuții legate de unirea cu Republica Moldova, dar în schimb ne vorbește cu gura până la urechi când e vorba de unitatea poporului german. Că participă la o ședință a guvernului unui land german nu este deloc surprinzător, însă faptul că o face pe față, oficial, este deja de … porc.

 "Ziua Unității Germane", singura zi când Iohannis simte dorința de unire , Foto: presidency.ro
„Ziua Unității Germane”, singura zi când Iohannis simte dorința de unire , Foto: presidency.ro

Prin asta România devine în mod oficial doar o mârțoagă capturată și legată la căruța germanilor, fix pe modelul cailor capturați de armata germană de la populația românească în timpul Primului Război Mondial și legați de căruțele care transportau provizii și muniții în drumul lor spre ocuparea Bucureștiului. Ori, acum Bucureștiul este din nou sub ocupație!

Stăpânii coloniei numită România și-au pus stema pe o monedă care sărbătorește lovitura de stat din 1989, Foto: Facebook /Teodor David
Stăpânii coloniei numită România și-au pus stema pe o monedă care sărbătorește lovitura de stat din 1989, Foto: Facebook /Teodor David

În timpul înaintării armatei germane spre București în 1916 au fost consemnate cazuri când soldații Puterilor Centrale, inclusiv germani, pur și simplu furau animalele țăranilor români întâlniți în cale, fie că era vorba de animale mari de povară, cai sau vaci, sau animale „rechiziționate” pentru hrană: oi, capre, porci, păsări, etc

Armata a IX-a Germană intrând în București pe 6 decembrie 1916
Armata a IX-a Germană intrând în București pe 6 decembrie 1916

În literatura română scrisă în acele vremuri, poți descoperi povești dramatice, precum văduve cu copii lăsate plângând în mijlocul drumului, după ce soldații germani pur și simplu au dezhămat calul de la căruța românilor și l-au legat în urma căruțelor cu provizii și muniții ale trupelor germane.

PS: E deja dezhămată oare și România de la căruța intereselor poporului român, și înhămată din nou la căruța germană?

Glasul.info
Social Links
Glasul.info

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns