Deputatul liberal Daniel Gheorghe a făcut pe contul său de socializare o scurtă expunere a mediului așa zis progresist din România, arătând că există în mod paradoxal puncte comune între „progresiștii” și „neoconii” (n.r. neoconservatori), care atacă simultan patriotismul românesc.
„Daca, pentru liberalismul pe care îl știm cu toții, cel mai mare pericol îl reprezintă parazitarea neo-marxistă prin curentul „progresivist” care caută a deturna ideile clasic liberale fix în direcția opusă filosofic și pur deconstructivista, la fel ideile conservatoare sunt piratate de curentul ideologic așa numit „neoconservatorism”, linie de gândire, din multe puncte de vedere opusă conservatorismului cunoscut din evoluția omenirii în modernitate.
Paradoxul face ca între un progresist si un neocon să existe o uriașă pânză de puncte comune, nevăzută celor mai mulți. Să dăm câteva exemple pe care le putem vedea chiar în societatea românească și care ne sunt la îndemână:
– Dacia si geto-dacii nu au existat niciodată, simpla lor amintire este o expresie de „comunism”, „protocronism” ori de „filorusism”;
– Biserica Ortodoxă Română reprezintă o institutie care trebuie „reformată” cu forța și care, contrar realității, este o extensie a intereselor Rusiei din regiune;
Urmăriți Glasul.info și pe Google News–Nici progresistul și nici neoconul nu agreeaza patriotismul românesc, dacă progresistul îmbrățișează internationalismul care amintește de comunism, neoconul îți va da în cap cu naționalismul geopolitic, ăla care pune nationalismul ucrainean înaintea respectării drepturilor comunității românești din țara vecina, cel care găsește scuze pentru brutalitățile regimului saudit ori care reevalueaza dictatori nord-coreeni doar prin simpla vizită a unui demnitar occidental în țara respectiva;
-Atât pentru unul cât și pentru celălalt una dintre cele mai grave „crime” o reprezintă delictul de opinie, virtutea liberală a dialogului și a nuanțelor nu există, iar „cine nu este cu noi este impotriva noastră” și poate fi etichetat lejer „fascist”, „homofob”, „xenofob”, „comunist”, „putinist” etc.
-Și din perspectiva unui progresist dar și a unui neocon, democrația parlamentară este mai mult o formalitate obositoare iar ceea ce contează cu adevărat sunt structurile birocratice nealese, instituțiile de forță ori instanțele supranationale;
– In ambele cazuri vedem abordări post-nationale, centraliste ori federaliste, veți vedea cum se regăsesc uluitor unii oameni aparent opuși, progresiști ori neoconi, în idei precum „Statele Unite ale Europei”;
– Gândirea darwinista si pozitivista poate atrage în mod asemănător un progresist și un neocon, de pildă ea se regăsește neașteptat prin elemente precum respingerea unor concepte precum ținuta aristocratică, ierarhia legitimă, tradiția țărănească, comunitarismul creștin ori legitimismul clasic.”, a scris pe facebook Daniel Gheorghe
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
