Consilier român stigmatizat cu o anatemă cu iz rasist la Carei: „un cuib de vierme… migrant intern!”

Ditrău în varianta online. Consilier român din Carei făcut migrant intern de un artist sătmărean


Artistul sătmărean Vasile Koter scrie pe pagina de Facebok a consilierului Ilie Ciută că ,,un cuib de vierme …migrant intern strică habitatul oamenilor,,. Comentariul  apare la luarea de atitudine a inginerului și angajatorului  român față de implicarea sa ca și consilier în problemele comunității.

Ce fel de om de cultură este cel care are astfel de exprimări??? Să caracterizezi  un consilier municipal careian  ,,migrant intern,, doar pentru că s-a născut la Drobeta Turnu Severin parcă e prea de tot!

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net
Consilier român stigmatizat cu o anatemă cu iz rasist la Carei, Foto: Buletin de Carei

Vasile Koter perseverează și lansează un adevărat tir de acuzații pe care va trebui să le dovedească concret dacă cumva consilierul îl va chema să dea socoteală oficial.

Consilier român stigmatizat cu o anatemă cu iz rasist la Carei, Foto: Buletin de Carei

Vasile Koter nu este la prima sa ieșire mizerabilă de acest fel.

Priviți ce scria la comentarii în martie 2019…

Consilier român stigmatizat cu o anatemă cu iz rasist la Carei, Foto: Buletin de Carei

Vasile Koter  s-a născut la 18 ianuarie 1950 la Carei. După studiile de la Carei și Oradea, timp de trei ani a fost ucenic pe lângă sculptorul Domokos Lehel. Din anul 1982 este membru al Asociației Artiștilor Plastici din Satu Mare iar acum este liber profesionist.

Cu totul altă exprimare ai aștepta de la  un om care se consideră … de cultură.  Pentru  exprimări mai puțin rasiste decât acestea unii au fost amendați de către CNCD.

(…)

Buna înțelegere între maghiari, evrei, români,șvabi  la care face referire Vasile Koter a avut mai multe înțelesuri pentru cei la care face referire. Adică șvabii au fost maghiarizați iar românii și evreii au simțit pe pielea lor ce a însemnat conducerea maghiară din perioada 1940-1944.

Cum se manifestă antiromânismul la Carei, pe față, fără frică de CNCD sau alte instituții
Cum se manifestă antiromânismul la Carei, pe față, fără frică de CNCD sau alte instituții

Românii și evreii au fost expulzați  după intrarea trupelor hortyste din septembrie 1940. Mai trăiesc încă dintre românii care au fost obligați să își părăsească căminul lor doar pentru vina de a se fi năcut român. La Carei există chiar un Monument comemorativ dedicat celor care au avut de suferit de pe urma atrocităților hortyste  din 1940.

Pe la 1740 erau deja înregistrați 66 de locuitori evrei în Carei, crescând apoi până la 56 de familii în anul 1770 și ajungându-se până la 300 de familii pe la 1860. Pe la mijlocul secolului XVIII, contele Sandor Karolyi le asigură evreilor rezidenți chiar și un rabin adus din afara comunității pentru a le pune la dispoziție evreilor și servicii religioase, dorind astfel să se asigure că nu vor părăsi localitatea invocând lipsa libertății religioase.

Dezvoltarea comunității evreiești  a dus la nevoia de 2 sinagogi, una construită în anul 1870 și una în 1901.

Populația evreiască din Carei număra 2073 de suflete în anul 1891 ( din 13.475 de locuitori), 2.491 de suflete în anul 1910 ( din 16.078 de locuitori)  și 2.394 de suflete în anul 1930 ( din 16.042 de locuitori). Evreii din Carei aveau ocupații care aduceau venituri foarte bune: comerțul cu obiecte din piele, cu unelte, cherestea și materiale de construcții.

Când au început deportările în anul 1941, în Carei mai trăiau 2255 de evrei. În prima parte a anului  1944 evreii erau izolați și ținuți sub pază pe anumite străzi în ghetouri  înainte de a fi selectați și deportați către Satu Mare și mai apoi spre lagărele morții din afara țării. În anul 1969 au mai rămas doar 40 de evrei în Carei  pentru ca acum să mai avem doar 2.

Deci istoria nu a fost mereu una romanțată. Dar nimeni dintre cei de azi nu e  vinovat  pentru cele petrecute de-a lungul istoriei așa că nu trebuie să ne ferim de a discuta deschis unii cu alții.  Însă a  manifesta toleranță și bună înțelegere cu alte naționalități conlocuitoare nu înseamnă a renunța la valorile tale, la  istoria ta, la limba ta maternă și la însemnele tale naționale.

Un român nu poate fi numit migrant sau colonist dacă își schimbă domiciliul dintr-o localitate în alta în țara sa!

Poate cineva să explice mai pe înțelesul unui artist acest aspect?

Preluare: Buletin de Carei

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Ciută Daniela

Inginer, jurnalist, președinte ASTRA Carei

Next Post

11 februarie 1945 - După câteva manifestări patriotice, generalul Rădescu se refugiază la Ambasada Britanică din București

mar feb. 11 , 2020
La 11 februarie 1945, după câteva acțiuni patriotice curajoase, generalul Nicolae Rădescu, ultimul prim-ministru al unui guvern român liber înainte de instaurarea regimului comunist în România, se refugiază în Ambasada Britanică de la București. Abia peste câteva luni va reuși prin intermedierea diplomaților britanici să obțină azil politic, mai întâi în […]
11 februarie 1945 - După câteva manifestări patriotice, generalul Rădescu se refugiază la Ambasada Britanică din București, Foto: Fototeca online a comunismului românesc

Poate vă place și:

libris.ro