RSS

Minunata lume nouă

Viața din România de…

Din categoria liberalism sinistr…

După perla PSD-istul…

Sub pretextul pandemiei, Csaba B…

Csaba Borboly s-a ad…

Jurnal de pandemie: cum sunt des…

Jurnal de pandemie: …

25 Octombrie: Răspunde Române, P…

Răspunde Române, Pre…

Observații astronomice cu telesc…

Comunicat de presă -…

18 Octombrie 1944: Martiri uitaț…

Masacrul de la Chili…

(VIDEO) Dezastru ecologic la mic…

La doar câteva sute …

La 16 octombrie 1916 a sosit în …

Misiunea Militară Fr…

«
»
TwitterFacebookPinterest

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (2 voturi, medie: 5,00 din 5)
Încarc...

11 februarie 1945 – După câteva manifestări patriotice, generalul Rădescu se refugiază la Ambasada Britanică din București

Print Friendly, PDF & Email

La 11 februarie 1945, după câteva acțiuni patriotice curajoase, generalul Nicolae Rădescu, ultimul prim-ministru al unui guvern român liber înainte de instaurarea regimului comunist în România, se refugiază în Ambasada Britanică de la București.

Abia peste câteva luni va reuși prin intermedierea diplomaților britanici să obțină azil politic, mai întâi în Cipru, iar mai apoi în Portugalia. Prin intervenția lui Constantin Vișoianu, generalului Nicolae Rădescu i-a fost oferită protecția din partea britanicilor, astfel că fostul prim-ministru s-a refugiat la Legația Marii Britanii din București, cu puțin timp înainte ca agenții poliției să ajungă la domiciliul său.

Citește și: Generalul Nicolae Rădescu: “Timp de trei luni cat a durat guvernarea mea, trupele sovietice s-au dedat la jafuri si omorarea oamenilor la intamplare

Britanicii l-au ținut pe generalul Nicolae Rădescu 9 luni în Cipru, refuzându-i pe perioada desfășurării negocierilor ce se desfășurau la Conferința de Pace, în urma încheierii celui de-al Doilea Război Mondial eliberarea documentelor de călătorie în afara Ciprului, cel mai probabil pentru a nu-i irita pe sovietici în timpul negocierilor, cunoscându-se intenția generalului Rădescu de a susține cauza României în cadrul negocierilor.

Citește și: PERSONALITATE ANTICOMUNISTĂ comemorată la București. Generalului Nicolae Rădescu i se va dedica 2015 ca an omagial

Pe fondul instabilității politice și economice a țării, regele Mihai l-a numit pe generalul Nicolae Rădescu la data de 6 decembrie 1944, în funcția de prim-ministru al României. Avea să fie însă o guvernare foarte scurtă, de numai trei luni de zile, însă care a rămas în istorie ca ultima încercare de împotrivire la instalarea regimului comunist în țară.

Citește și: În luna februarie au organizat numeroase demonstraţii, cerând demisia guvernului Rădescu

S-a confruntat însă cu o perioadă foarte grea: sabotaje, manifestații de stradă, schimbarea prefecților în anumite județe fără acordul guvernului etc., toate acestea culminând cu evenimentele din ziua de 24 februarie 1945. Este vorba de manifestația antiguvernamentală organizată de F.N.D. în Piața Palatului din București, prilej cu care s-au tras focuri de armă înspre manifestanți și, deși rapoartele procurorilor arătau limpede că nu armata a făcut acest lucru, ziarele comuniste din zilele următoare au cerut pedepsirea „călăului Rădescu” și înlocuirea guvernului cu unul „cu adevărat democratic”. Dar ceea ce i-a iritat cel mai mult pe reprezentanții F.N.D. a fost discursul curajos rostit de primul-ministru în seara aceleiași zile la radio, în care explica desfășurarea evenimentelor.

Frontul Național Democrat (FND) reprezenta o coaliție politică formată în jurul Partidului Comunist Român (PCR) și formată din: Partidul Național Liberal, Partidul Național Țărănesc, Partidul Social Democrat Român, și sateliții PCR-ului ( Partidul Socialist-Țărănesc, Uniunea Patrioților, Frontul Plugarilor, partidul maghiar MADOSZ, etc).

Sovieticii interzic publicarea în presă și difuzarea discursului rostit de primul-ministru Rădescu la radio, îngrijorați fiind de o eventuală revoltă antisovietică la nivel național în România. La 28 februarie 1945, datorită presiunilor trimisului Moscovei, Andrei I. Vâșinski, generalul Nicolae Rădescu își prezintă demisia Regelui, care a fost nevoit să o accepte.

Una dintre primele măsuri adoptate de noul Consiliu de Miniștri prin Petru Groza, președintele acestui consiliu, a fost fixarea unui domiciliu obligatoriu pentru generalul Rădescu și totodată interzicerea oricărui fel de vizită.

La scurtă vreme după instalarea cu guvernului Groza, regele Mihai este nevoit să semneze la 19 martie 1945 două decrete prin care generalul Rădescu era trecut în poziția de rezervă prin încetarea chemării temporare în activitate.



Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

libris.ro

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info