Maghiarizarea forțată din Transilvania de Nord ocupată de către horthyști a îmbrăcat uneori forme dintre cele mai agresive cu putință, îndreptate împotriva populației românești.
Măsurile de maghiarizare au urmat un tipar rapid specific unui regim dictatorial cotropitor, concentrat pe asimilarea populației autohtone prin orice mijloace posibile.
“Astfel, la 17 septembrie 1941, “cu ocazia recensământului, românii cu numele maghiarizate au fost trecuți ca având origine etnică maghiară. În comuna Botiz din județul Satu Mare, din 3500 de locuitori doar 500 erau unguri, 300 evrei și 2700 români, dar autoritățile maghiare invadatoare au recunoscut ca români doar… 3 (trei)””, sursa: Țara Oașului în memoria documentelor, volumul I, de Emanuil Rus și Adrian Rezeanu
Amploarea fenomenului de maghiarizare forțată a populației nemaghiare a fost una înfiorătoare pe teritoriul Transilvaniei și al Ungariei, nefiind elucidată din păcate pe deplin de către istorici nici până azi.
- 10 Iulie 1773 – Raportul împăratului Iosif al II-lea menționa că multe familii de români au emigrat în Moldova sau Țara Românească - 10 iulie 2025
- 10 Iulie 1667 – document scris în limba maghiară veche care menționa că pe teritoriul Austriei de azi locuiau valahi - 10 iulie 2025
- 10 Iulie 1466 – Încep lucrările la Mănăstirea Putna, ctitorie a lui Ştefan cel Mare - 10 iulie 2025