Lupta de la Amzacea din 1916 din timpul Primului Război Mondial a constituit o acțiune militară de nivel tactic, desfășurată în perioada 21 septembrie/4 octombrie 1916 pe frontul dobrogean și având ca rezultat retragerea trupelor Puterilor Centrale. Generalul bulgar Toșev a numit-o “Criza de la 3 Octombrie”.
În cadrul operațiunilor militare din timpul Primului Război Mondial, la 3 octombrie 1916 Armata română atacă la baionetă tranşeele Diviziei a 25-a turce de la Amzacea, militarii turci retrăgându-se în debandadă. Căpitanul Gheorghiu şi sublocotenentul Ştefănescu mor în lupta de la Amzacea.
La 18 septembrie 1916, Divizia a 25 turcă se afla în sectorul Amzacea. Divizia a 19-a română atacă Amzacea, capturând peste 500 prizonieri şi 7 tunuri cu multe chesoane.
“Divizia 19 cucerește înălțimea Eki Iuk, satul Amzacea și cotele 96 și 97, punând într-o completă și dezordonată retragere Divizia 25 turcă, care apăra acest sector ( n.r. Amzacea), și capturând 7 tunuri, 8 chesoane (n.r. vhehicule de artilerie, trase de cai), 2 drapele și 200 de prizonieri.
Vestea fugii dezordonate a diviziei turce, este primită de Comandantul Armatei a III-a bulgare tocmai în momentul când acesta se pregătea să se ducă la Dobrici spre a lua amănunte asupra trecerii românilor la Flămânda. Din cauza lipsei de rezerve din acea parte, situația la aripa dreapta a armatei bulgare devenise foarte critică. Generalul Toșeff o numește, în lucrarea citată “Criza de la 3 Octombrie”. Pentru stabilizarea situației, abia s-au putut îndruma în această parte câteva companii bulgare.”, scria lt. colonelul Ioanițiu Alexandru în memoriile sale de război intitulate “Războiul României (1916-1918)”
La 20 septembrie 1916 – generalul Ioan Raşcu era numit comandantul grupului constituit din Diviziile 9 şi 19 române, care a acţionat pe Frontul Dobrogean, în faţa liniei Amzacea – Perveli.
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
În dimineața zilei de 5 octombrie 1940, sosea la Curtici (n.r. zonă de frontieră cu Ungaria din județul Arad), din Ungaria, un tren de marfă ce avea în componența sa 7 vagoane închise, fiecare vagon având înghesuiți în el, câte 40 de români. O anchetă desfășurată de către Primul Procuror […]