ROMÂNII ALEG, ÎN VREMURILE COVID-19
2020 a fost un an cu totul special, atât în lume, cât și în Romania. Încă de pe 11 martie Organizația Mondială a Sănătății a declarat noua „pneumonie virală” apărută în Wuhan, China, drept o pandemie globală.
Am înțeles repede că trecem printr-o perioadă extrem de nesigură și complicată pentru noi toți și a fost nevoie să ne adaptăm unui liste lungi de transformări.
Având în vedere acest an extrem de complicat și nemaiîntâlnit în istoria recentă, am dorit să vedem exact care este percepția cetățenilor din Romania în legătură cu câteva subiecte de interes, înainte de alegerile parlamentare care vor avea loc duminică:
– Vor merge să voteze duminică? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?
-Consideră oamenii că ar fi trebuit să se amâne alegerile, așa cum s-a întâmplat și cu cele locale? Care ar fi fost beneficiile și dezavantajele?
Urmăriți Glasul.info și pe Google News– Cum evaluează oamenii performanța guvernului, atât în mod general, dar și în privința gestionării pandemiei.
– Care sunt măsurile cele mai bune în privința pandemiei și care este părerea oamenilor în legătură cu masca de protecție?
– Îi îngrijorează situația economică din România și/sau situația financiară a familiei lor?
Interviurile pentru cercetarea noastră, „ROMÂNII ALEG, ÎN VREMURILE COVID-19”, au fost realizate în perioada 9 – 19 noiembrie 2020. Sondajul a durat 9 minute, iar respondenții noștri au fost femei și bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, din mediul urban. Am obținut 680 de sondaje completate, urmând structura național reprezentativă a populației urbane, cu o eroare de eșantionare de ± 3,77%.
Eșantionul a fost ponderat pentru a respecta structura populației pe sex, vârstă și regiune, acolo unde am aplicat și cotele de balansare. Eficiența coeficientului de ponderare a fost de 91%. În paginile următoare veți afla răspunsurile persoanelor din România în legătură cu toate subiectele evidențiate mai sus, dar și față de alte câteva la fel de importante.
Neținând cont de rezultatele oficiale ale alegerilor locale, dvs. personal pe care dintre următoarele partide politice îl considerați „câștigătorul neoficial” al alegerilor recent încheiate (alegeri locale)?
1 din 3 români, locuind în mediul urban, consideră PNL ca fiind „câștigătorul neoficial” al alegerilor recent încheiate (alegeri locale). Interesant însă, este faptul că, la nivel de percepție generală, Alianța USR-Plus vine pe locul secund, iar asta în pofida faptului că rezultatele finale indică un PSD care a obținut un rezultat relativ bun, al doilea ca număr de voturi (după PNL) și primul ca număr de primari.
Respondenții au reflectat aici trendul de creștere în popularitate pe care se află Alianța USR-Plus, prin comparație cu cele două partide tradiționale, PSD și PNL. Analiza pe regiuni indică câteva diferențe interesante. Astfel, dacă Alianța USR-Plus e văzută într-o proporție semnificativ mai ridicată ca și “câștigător neoficial” al alegerilor de către respondenții din mediul urban din București și Ardeal, prin comparație cu compatrioții lor din Moldova, Muntenia și Dobrogea, PNL scorează mai bine în Oltenia prin comparație cu București, iar PSD în Muntenia, comparativ cu percepția celor din Ardeal. Analiza pe categorii de venit punctează o diferență semnificativă de percepție a „câștigătorului neoficial” în cazul Alianței USR-Plus, în sensul în care respondenții provenind din gospodării cu un nivel al venitului lunar mediu și mare, au indicat într-o proporție mai mare acest partid ca fiind „câștigătorul neoficial” al alegerilor locale.
Pentru împărțirea pe categorie de venit s-a luat în calcul un venit lunar net de până în 3500 RON ca și venit mic, un venit între 3501 – 6500 RON ca și venit mediu și un venit de peste 6501 RON ca venit mare. Analiza pe tipuri de orașe indică o pondere semnificativ mai ridicată a celor din orașele mari și București, care au menționat Alianța USR-Plus ca și „câștigător neoficial” al alegerilor.
Acest lucru este explicat și prin prisma prezenței mai scăzute a acestui partid în orașele mici. La polul opus, PSD este văzut ca și „câștigător neoficial” al alegerilor locale într-o proporție mai ridicată de către respondenții din orașele mici, comparativ cu cei din orașele mari.
Pentru împărțirea pe mărimea orașului s-a luat în calcul o referință de până în 10.000 locuitori pentru Orașele mici, între 10.001-100.000 locuitori pentru Orașele medii, între 100.001-350.000 locuitori pentru Orașele mari și peste 350.001 pentru București (singurul oraș pe această categorie).
În data de 6 Decembrie vor avea loc alegerile parlamentare (pentru Senat și Camera Deputaților). În contextul situației pandemice curente, dvs. personal veți merge la vot? Care sunt principalele motive pentru care cel mai probabil/cu siguranță NU veți merge la vot?
La momentul culegerii datelor, 1 din 2 respondenți din mediul urban a indicat faptul că în contextul situației pandemice curente, cu siguranță intenționează să își exercite dreptul de vot în data de 6 Decembrie.
Respondenții din mediul urban, cu vârsta între 55-65 ani, au afirmat într-o proporție sensibil mai ridicată decât cei tineri (18-34 ani), faptul că intenționează să participe la alegerile de pe 6 Decembrie (Cu siguranță DA sau Cel mai probabil DA). Nevoia de „Protejare împotriva virusului covid-19” și „Lipsa de opțiuni politice credibile” sunt principalele motive pentru care populația urbană ia în considerare neparticiparea la alegerile din 6 Decembrie.
Ținând cont de evoluția pandemiei de covid-19, o parte a partidelor politice a propus recent amânarea alegerilor parlamentare pentru o dată ulterioară (conform legislației actuale, nu mai târziu de 3 luni de la data expirării mandatului curent, respectiv Martie 2021). Dvs. personal considerați că acest lucru ar fi benefic pentru societatea românească?
Jumătate dintre cei intervievați au indicat faptul că în contextul pandemiei de covid-19, amânarea alegerilor pentru o dată ulterioară ar fi un lucru benefic pentru societatea românească. Contrar așteptărilor, persoanele tinere (18-34 ani) consideră într-o proporție semnificativ mai ridicată faptul că amânarea alegerilor ar fi un lucru bun pentru societate.
La polul opus, persoanele în vârstă (55-65 ani) au indicat într-o proporție semnificativ mai ridicată faptul că amânarea nu ar fi în beneficiul societății. Nevoia de protecție, inclusiv a celor în vârstă, ar putea explica faptul că 6 din 10 tineri (18-34 ani) din mediul urban văd un beneficiu în amânarea alegerilor.
„Reducerea riscului de răspândire a virusului covid-19 (în contextul creșterii numărului de infectări)” este principalul motiv pentru care respondenții din mediul urban consideră amânarea alegerilor ca fiind benefică pentru societate.
„Nevoia de a avea un parlament sau un guvern legitim” și „Nevoia de a continua indiferent de situația actuală (pandemie va fi și peste 3 luni)” sunt principalele motive pentru care amânarea alegerilor NU ar fi în beneficiul societății românești, în accepțiunea respondenților. Va rog să evaluați performanța generală a Guvernului actual (cabinetul Orban 2) din ultimele 6 luni.
Pentru asta, vă rog sa țineți cont de toată activitatea guvernului din această perioadă și să o evaluați pe o scală de la 1 la 5, unde 1 – Foarte slabă și 5 – Foarte bună 4 din 10 respondenți din mediul urban, consideră performanța generală a Guvernului actual (cabinetul Orban 2) ca fiind Slabă sau Foarte slabă.
Respondenții de gen masculin apreciază într-o proporție semnificativ mai ridicată, faptul că performanța Guvernului actual este una Bună sau Foarte bună. 1 din 2 persoane din mediul urban consideră performanța generală a Guvernului actual (cabinetul Orban 2), în ceea ce privește gestionarea pandemiei de covid-19, ca fiind una Slabă sau Foarte slabă. În ceea ce privește performanța arătată în gestionarea pandemiei covid-19, jumătate dintre persoanele de gen feminin, într-o proporție semnificativ mai ridicată decât bărbații, consideră că ea este mai degrabă Slabă sau Foarte slabă.
Pentru toate dimensiunile analizate, percepția vis-à-vis de activitatea guvernului a fost mai degrabă negativă, respondenții fiind într-o proporție majoritară într-o mică sau foarte mică măsură de acord cu afirmațiile prezentate.
Între cele enumerate mai sus se remarcă percepția vis-à-vis de sistemul educațional, pentru care 3 din 4 persoane sunt de acord într-o mică sau foarte mică măsură cu faptul că “a fost pregătit din timp pentru a face față cerințelor date de evoluția pandemiei”, precum și cea legată de sistemul sanitar, 2 din 3 persoane fiind într-o mică sau foarte mică măsură de acord cu afirmația că “ar dispune de cele necesare pentru a face față cu succes pandemiei”.
„Întărirea sistemului medical prin investiții în tehnica medicală și medicație specifică”, „Obligativitatea purtării măștii de protecție peste tot și în orice condiții pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani” și „Carantinarea/izolarea la domiciliu a persoanelor venite din zone de risc” sunt în ordinea mențiunilor, măsurile considerate ca fiind cele mai importante în lupta împotriva pandemiei de covid- 19.
În percepția respondenților din mediul urban „Întărirea sistemului medical prin investiții în tehnica medicală si medicație specifică” și „Obligativitatea purtării măștii de protecție peste tot și în orice condiții pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani” sunt măsurile care ar avea impactul cel mai puternic pe ținerea sub control și gestionarea eficientă a pandemiei de covid-19.
La polul opus, respondenții din mediul urban consideră „Interzicerea circulației persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 23.00 – 05.00” și „Suspendarea activității piețelor agroalimentare în spații închise/târgurilor/bâlciurilor/piețelor mixte și volante, etc.” ca măsuri cu impact minim pe ținerea sub control a pandemiei de covid-19. 6 din 10 respondenți din mediul urban consideră că Guvernul ar putea lua și alte măsuri pentru lupta împotriva pandemiei de covid-19.
În ceea ce privește împărțirea pe categorii de vârstă, rezultatele arată o pondere semnificativ mai ridicată a persoanelor cu vârsta 55-65 ani care consideră faptul că Guvernul României ar putea lua și alte masuri pentru a lupta împotriva pandemiei de covid-19.
Respondenții din Muntenia au apreciat într-o proporție semnificativ mai ridicată, comparativ cu omologii lor din București, Moldova si Oltenia faptul că Guvernul ar putea lua și alte măsuri pentru lupta împotriva pandemiei de covid-19. Mare parte a celor care au indicat faptul că Guvernul României ar putea lua și alte măsuri pentru lupta împotriva pandemiei de covid-19 (41%), nu au putut indica care ar fi acestea.
Totuși, printre cele cu un număr mai mare de mențiuni se numără “Testare în masă a populației (indiferent de gradul de expunere)” și “Susținerea sistemului medical (număr de medici, condiții de muncă, suplimentarea numărului de locuri la ATI)”.
Deși nu este o măsură propriu-zisă, o bună parte a celor intervievați au indicat „Un control mai bun a măsurilor deja luate” ca fiind ceva ce Guvernul ar putea avea în vedere.” Una dintre măsurile de luptă împotriva covid-19, „Obligativitatea purtării măștii de protecție în toate spațiile publice deschise”, a iscat o serie de dezbateri publice vis-à-vis de eficiența/ineficiența ei. După părerea dvs., „purtarea măștii de protecție (peste nas și gură)” este o măsură eficientă în combaterea pandemiei de covid-19?
7 din 10 persoane consideră „Obligativitatea purtării măștii de protecție în toate spațiile publice deschise” ca fiind o măsură eficientă în combaterea pandemiei de covid-19. Persoanele în vârstă (55-54 ani) văd într-o proporție semnificativ mai ridicată decât celelalte categorii de vârstă „Obligativitatea purtării măștii de protecție în toate spațiile publice deschise” ca fiind o măsură eficientă în combaterea pandemiei de covid-19. 56% dintre cei intervievați consideră că pentru a-și dovedi eficiența, purtarea măștii de protecție ar trebui să se facă atât afară cât și în interior (în spații deschise și închise, acolo unde există riscul de a te întâlni cu un purtător al virusului).
Persoanele de vârstă înaintată (55-65 ani) consideră într-un număr mai ridicat faptul că, pentru a-și dovedi eficiența, purtarea măștii de protecție ar trebui să se facă atât afară cât și în interior (în spații deschise și închise, acolo unde există riscul de a te întâlni cu un purtător al virusului).
Pe o scală de la 1 la 5, unde 1 – În foarte mică măsură și 5 – În foarte mare măsură, vă rog să ne spuneți în ce măsură vă îngrijorează evoluția situației economice a României în următoarele 6 luni.
3 din 4 rezidenți ai mediului urban s-au declarat îngrijorați în mare și foarte mare măsură de evoluția situației economice a României în următoarele 6 luni. Vă rog sa ne spuneți cum estimați că va evolua situația dvs. financiară în următoarele 6 luni, ținând cont de evoluția pandemiei de covid-19 din ultima perioadă.
4 din 10 respondenți au estimat faptul ca în următoarele 6 luni situația financiară personală “Se va înrăutăți sau Se va înrăutăți mult”. Un număr similar au indicat faptul că în următoarele 6 luni situația financiară personală “Va rămâne la fel”. Analiza pe sex arată un procentaj sensibil mai ridicat al respondenților de gen masculin, care consideră faptul că în următoarele 6 luni situația lor financiară “Se va îmbunătăți sau Se va îmbunătăți mult”. Majoritatea estimează, totuși, că fie va rămâne la fel, fie se va înrăutăți. În timp ce respondenții provenind din gospodării cu venituri mari consideră, într-o proporție semnificativ mai ridicată comparativ cu celelalte categorii, faptul că situația lor financiara pe următoarele 6 luni „Va rămâne la fel”, cei cu venituri mici sau medii apreciază că „Se va înrăutăți sau Se va înrăutăți mult”.
Folosind o scală de la 1 – Cheltuiesc mult mai puțin la 5 – Cheltuiesc mult mai mult, vă rog să ne spuneți în ce măsură cheltuielile lunare ale gospodăriei dvs. s-au modificat sau nu, comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei de covid-19.
3 din 4 rezidenți ai mediului urban au indicat “Masa în oraș (la restaurant, terasa, etc.)” ca și categorie de cheltuieli lunare pe care în comparație cu perioada pre-pandemie “cheltuiesc mai puțin sau mult mai puțin”. Alte categorii de cheltuieli pe care se fac economii la buget sunt “Activități de recreere (în aer liber sau interior)”, “Transport local (în interiorul localității)” și “Îmbrăcăminte/Încălțăminte”. La polul opus, categoriile de cheltuieli lunare pe care se alocă un buget mai ridicat în acest moment, comparativ cu perioada pre-pandemie, sunt “Sănătate (medicamente, vitamine, etc.)”, “Plata utilităților (electricitate, gaz, etc.)” și “Întreținerea gospodăriei”.
Cercetare realizată de compania DataDiggers
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
