În Bătălia de la Stalingrad, Armata Română a angajat 26 de divizii româneşti care au luptat alături de forţele Axei. Victoria Armatei Sovietice în celebra Bătălie de la Stalingrad marchează un moment de cotitură în desfășurarea războiului, în timp ce Armata Română pierdea 156.000 de ostaşi – morţi, dispăruţi şi prizonieri.
Deși a rezistat cu mult peste așteptări atacurilor masive și furibunde ale sovieticilor, Armata a 3-a Română, foarte slab echipată și copleșită numeric de către forțele inamice, neprimind întăriri din partea germanilor, deși le-au solicitat cu disperare, a fost în cele din urmă pulverizată în cadrul unui atac de amploare, desfășurat în cadrul operațiunii Uranus.
Tactica sovieticilor a fost una rudimentară, dar eficientă. Au aruncat în luptă toate efectivele de care au putut face rost după ce comandanții sovietici și-au dat seama despre intențiile germane și au format o nouă armată, a 62-a, sub comanda lui Vasili Ciuikov, formată atât din trupele neregulate aflate în retragere din fața germanilor, cât și din forțe proaspete aduse din adâncurile Rusiei, o armată care avea misiune să apere orașul cu orice preț.
Nici măcar acum la aproape opt decenii de la acele clipe de groază prin care a trecut Armata Română, eroii români de pe frontul de est nu sunt cinstiți, nu sunt amintiți, nu li se închină nici poezii, nici cântece patriotice. Paradoxal, Germania își aduce aminte de morții săi de pe frontul de este, deși tocmai Germania este inițiatorul întregului acelui război monstruos.
Dacă până și Germania a avut puterea de “a se împăca” cu trecutul, România de ce nu o face nici măcar acum? De ce nu li se oferă eroilor căzuți pe frontul de est același respect ca și tuturor morților căzuți prin celelalte războaie duse pentru apărarea Patriei?
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Trăim vremuri tulburi în timpul cărora majoritatea celor din plenul Parlamentului României se dau peste cap pentru a asigura din bani publici tot felul de privilegii, sporuri și diverse stimulente financiare nesimțite în condițiile de față ale economiei românești, pentru cei care fac parte din anumite instituții de forță, pentru […]