Cuvânt Moldovenesc a fost o gazetă politică săptămânală, publicată în limba română dar cu caractere chirilice, apărută la Chişinău între 5 iunie 1914 – 7 ianuarie 1919. A jucat un rol important în coagularea mişcării pentru unitatea naţională a românilor basarabeni. După 1917 a fost oficiosul Sfatului Ţării.
Iniţial sub redacţia lui N. N. Alexandri, a fost apoi condusă de Pantelimon Halippa. A publicat scrieri fundamentale ale culturii române şi a dat glas mesajelor politice mai multor fruntaşi români. A publicat şi un supliment lunar de „literatură şi ştiinţă practică” cu acelaşi nume. Ambele publicaţii erau tipărite cu caractere chirilice.
Cuvânt moldovenesc a fost un ziar (săptămânal) publicat în Gubernia Basarabia (1913→17), apoi în Republica Democratică Moldovenească (1917→18), și pentru o scurtă perioadă după Marea Unire. Proprietarul revistei/ziarului a fost Vasile Stroiescu. Revista “Cuvânt Moldovenesc” a luat ființă în Mai 1913, iar ziarul “Cuvânt Moldovenesc” în 1914. Prima ediție a fost tipărită la 1 ianuarie 1914, iar ultima la 7 ianuarie 1919. Primul redactor-șef a fost Nicolae Alexandri, înlocuit la 2 aprilie 1917 de către Pantelimon Halippa. Printre colaboratori s-au numărat: Simion Murafa, Ion Pelivan, Daniel Ciugureanu, Onisifor Ghibu, Gheorghe Stârcea, Theodor Inculeț (fratele lui Ion Inculeț) etc.
La 21 martie 1943, Cuvântul moldovenesc a reapărut sub conducerea lui Leon T. Boga și Iorgu Tudor.
La 130 de ani de la nașterea lui Leon Boga, Director al Arhivelor Statului de la Chişinău, al Liceului ”Alexandru Donici” şi al ziarului ”Cuvânt Moldovenesc”, Poșta Moldovei a emis un plic cu marcă fixă pentru a marca împlinirea a 130 de ani de la naşterea lui Leon Boga.
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Această „religie consumeristă” a supermarketului (România este campioană europeană nefericită cu 1680 de magazine) pe care au adoptat-o milioane de români după 1990, are la bază o suferință profundă care a marcat societatea românească în regimul comunist. Vorbim aici de imaginea magazinelor goale din acele vremuri și a tuturor suferințelor […]