Cazul Azomureș și atitudinea premierului-general al României: se preocupă să respecte deciziile UE mai mult decât de soarta economiei românești
Guvernarea PNL-PSD-UDMR se preocupă să respecte deciziile UE mai mult decât de soarta economiei românești, a asigurării unei independențe și nu a dependenței de companii străine.
Premierul, proaspăt ales ca președinte de partid, a menționat în cursul zilei de ieri că ,, există o decizie a UE astfel încât pentru iarna 2022-2023 să înmagazinăm până la 90% din capacitatea de depozitare a gazului,, referindu-se la faptul că nu putem ajuta combinatul Azomureș, de producere a îngrășămintelor pentru agricultură, pentru că nu ar rămâne suficiente stocuri pentru populație.
„Am discutat inclusiv cu reprezentanţii companiei Azomureş. Este foarte important pentru noi să înceapă producţia de îngrăşăminte chimice. Sunt pregătiţi în orice moment în care găsim sursa de gaz să pornească producţia de îngrăşăminte. În acest moment nu avem gaz suficient astfel încât să putem să asigurăm înmagazinarea în depozite pentru iarna 2022-2023.
Totodată există şi discuţii între Azomureş şi producătorii naţionali de gaz, respectiv Romgaz şi Petrom, să identifice o soluţie în care să poată să pornească.
Există o decizie a UE, astfel încât pentru iarna 2022-2023 să înmagazinăm până la 90% din capacitatea de depozitare. (…) În acest moment România poate să înmagazineze 3,4 miliarde de metri cubi de gaze”, a spus premierul Ciucă.
Când nu ai destulă dorință și voință pentru a servi DOAR interesul patriei și al poporului român atunci găsești subterfugii de genul ,, să identifice alții,, soluții.
Cazul Azomureș nu este unul singular! Avem cazul Hidoelectrica, Alro, cazul termocentralelor închise și al dependenței de energie din surse străine, cazul agriculturii românești pusă pe butuci pentru a importa produse din alte țări( roșii din Turcia, mere din Polonia și morcovi din te miri ce alte țări de parcă nu am avea în țară unele dintre cele mai roditoare terenuri, idem în cazul zootehniei). Rafinăriile noastre au ajuns la fier vechi pentru ca să se elimine concurența iar fabricile zahăr s-au închis una după alta după ce au fost preluate de străini. Ca de altfel toate unitățile de producție din România care făceau concurență puternicului grup de interese. Dintr-o țară fără datorii, cu unități de producție axate pe export, am ajuns o țară îndatorată și dependentă până și din punct de vedere alimentar de cei care au contribuit din plin la deznaționalizare în scop de dezintegrare teritorială.
Pe data de 12 aprilie 1989, România a încheiat plata datoriei externe, ce se ridica la 21 miliarde de dolari, și chiar mai avea de recuperat 2,5 miliarde de dolari.
Datoria publică a României a ajuns la finele lunii ianuarie 2021 la suma de 503,6 miliarde lei şi o pondere de 47,8% din PIB, depășind în premieră pragul de 500 miliarde lei.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsCine exploatează gazele din Marea Neagră, teritoriu românesc și de ce domnule premier? Un general nu își lasă de izbeliște oastea așa cum a făcut generalul desemnat premier care a acceptat în 17 decembrie acea OUG 130 în care prin articolul XL aplica tratament discriminatoriu pentru urmașii românilor expulzați în 1940 de ocupantul hortyst din Ardealul de Nord.
Un general ar trebui să fie obișnuit să lupte până la capăt pentru interesul național și să nu se lamenteze când dă de greu.
Așa ne-au obișnuit înaintașii care ne-au lăsat o țară liberă și independentă!
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
