Președintele Academiei Române, prof. Ioan-Aurel Pop, a criticat dur Ministerul Educației – fără să-l numească direct – pentru felul în care este tratată limba română în școli. Într-un mesaj publicat cu ocazia Zilei Limbii Române, președintele Academiei a făcut o radiografie fără menajamente a felului în care este tratată de către decidenții, din educație, limba noastră, informează R3Media.
Prof. Pop a acuzat faptul că în școli limba română se studiază „cu program redus” „cu timp minim afectat gramaticii, cu trunchierea literaturii, fără respectarea aspectului diacronic”.
„Revin cu aceleași probleme din anii din urmă, probleme rămase în suspensie, în ciuda unor intervenții imperative ale Academiei Române în spațiul public. Ziua limbii române (stabilită din 1990, în Republica Moldova și din 2013, în România) este o sărbătoare a spiritului românesc, fiindcă limba este efigia cea mai pregnantă a românilor. Limba este ca un organism viu care se naște, crește, se dezvoltă, îmbătrânește și moare odată cu poporul care a creat-o și căruia i-a servit ca mijloc de comunicare. De aceea, vorbim despre limbi vii și despre limbi moarte. A noastră este vie și, oricât de contaminată este cu neologisme, cu barbarisme, cu hiperurbanisme, cu prescurtări neobișnuite sau cu SMS-uri năstrușnice, nu trebuie să ne temem. Limba română a avut până acum puterea interioară de a rămâne ea însăși, în ciuda variatelor influențe. Dar oare astăzi mai are limba română această forță intrinsecă? Semnele nu sunt deloc încurajatoare.
Limba și literatura română se studiază „cu program redus”, cu timp minim afectat gramaticii, cu trunchierea literaturii, fără respectarea aspectului diacronic. Literatura de dinainte de secolul al XX-lea devine, în ochii unora, minoră, iar succesiunea curentelor literare este declarată desuetă, depășită. Concomitența distruge succesiunea, încât valoarea unui scriitor nu mai este socotită în funcție de cadrul epocii sale, ci la nivelul de valoare absolută”, a remarcat președintele Academiei.
El a mai spus că în școală se introduc „abuziv” materii noi, fiind sacrificate limba română, dar și alte discipline importante precum istoria sau geografia.
„Comunicarea corectă în românește nu se mai face prin studiul operelor literare validate, ci prin texte de viață cotidiană: regulamente, statute, legi, reportaje sportive, formulare de cereri. Faptul conduce la sărăcirea drastică a vocabularului, la pierderea proprietății exprimării, la dialoguri monosilabice și chiar la înlocuirea dialogului cu monologul.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsIntroducerea abuzivă în școală a unor noi materii (discipline) se face, de regulă, în detrimentul orelor de română, istorie, geografie etc., ceea ce conduce la degradarea existenței noastre ca indivizi și ca popor. Rezultatul acestui păcătos parcurs (azi se zice trend!) este părăsirea limbii noastre. Vă rog să vedeți titlurile manifestărilor culturale și chiar științifice din România ultimilor ani: mai toate sunt în limba engleză”, a remarcat prof. Pop.
Reputatul istoric a spus că din păcate, nici scrierea corectă a limbii nu mai este respectată.
„Decăderea vorbirii este dublată de neglijența scrierii. Din secolul al XIX-lea încoace, Academia Română normează limba prin reguli ortografice bine stabilite și aprobate prin lege. Din păcate, respectarea acestei legi este astăzi, pentru unii, facultativă. Conform Legii privind organizarea și funcționarea Academiei Române nr. 752/2001, în România, forul care „se îngrijește de cultivarea limbii române și stabilește regulile ortografice obligatorii” este Academia Română. Prin urmare, dacă regulile stabilite de Academie în privința limbii nu sunt respectate, se încalcă legea. Dar, neexistând mijloace de coerciție prevăzute de această lege, situația persistă, spre marea pagubă a spiritului românesc. Noua ortografie nu a fost aprobată în unanimitate și a stârnit numeroase discuții, dar o regulă majoră a democrației spune, de două mii cinci sute de ani încoace, că minoritatea se supune majorității. Dacă acest precept nu se respectă, se ajunge la haos, anarhie, dezordine.
„Limba noastră-i limbă sfântă!”. Este un vers scris de părintele Alexe Mateevici acum mai bine de un secol și devenit, între timp, parte a unui imn de stat românesc. „Sfințenia” limbii vine la români din vremuri imemoriale și rezidă în rolul identitar al felului nostru de a exprima în cuvinte lumea înconjurătoare. Acest fel de raportare la lume ne-a păstrat vii ca popor, încât observația – făcută de umanistul Antonio Bonfini, spre finele secolului al XV-lea – că românii au dăinuit în spațiul lor pentru că și-au apărat mai mult limba decât viața ne definește. Limba noastră este viața noastră și, din fericire, ea mai are în sine propriile mijloace de apărare, de conservare și de dezvoltare, cu o condiție: să veghem ca specialiști asupra ei. Aceasta a fost prima menire a noastră ca instituție, menire asumată la 1866, iar Academia Română nu va abdica de la această misiune niciodată”, a concluzionat președintele Academiei.
Acest mesaj vine în contextul în care proiectul de lege al învățământului preuniversitar propus de Ministerul Educației, condus de Sorin Cîmpeanu, prevede diminuarea masivă a importanței limbii române la bacalaureat. Acest lucru a fost criticat de peste 200 de intelectuali, care au cerut Ministerului Educației să retragă legile educației și să ofere mai mult timp pentru o consultare reală pe acest subiect, transmite R3Media.
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
