La “pușcherie”, cea mai dulce melodie!

Am urmărit ”cu atenție și cu un pic de îngrijorare” prestația Corului Madrigal în Senatul României. De la trilurile kovesiene, cântate peste tot în lume de bombardierii României, în frunte cu capodobera „La Chilia-n port”, nu m-am mai umezit atât de tare, asistând la un moment artistic la care era prezentă și lumea bună de pe plaiurile mioritice.

Doar cântările psihedelice cu aromă ezoterică ale doamnei Cioloș m-au mai putut face să nu-mi pot ține gura închisă preț de minute bune, momente artistice absolut mirobolante. Poate doar doamna Clocotilde la sectorul 1 să mai aducă niște linii melodice atît de suave, chemând cu fluierul ei fermecat alaiuri incomensurabile de șobolani care să transforme prin bunăvoința edilului maăcar o mică parte din București din nou în “Micul Paris”. Slavă vouă, plăpânde ființe că ați luat calea exilului și ne-ați binecuvântat plaiurile mioritice cu atâta desfătare progresistă!

Dar în Senatul României a fost ceva mai solemn decât armandianul cânt “La “pușcherie”, cea mai dulce melodie!”. A fost ceva care m-a gâdilit profund, nu atât la urechi cât la suflet. Și alți cetățeni model, plătitori de taxe și impozite au simțit la fel, au simțit bucuria de a contribui prin taxele lor “la acest moment de înaltă ținută artistică”.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Redăm integral postarea unui astfel de cetățean, bucuros că și-a adus contribuția la luminarea culturală a întregii ciurde de bizoni și alte ierbivore de talie mare din Parlamentul României:

“Sunt mândru că am contribuit și eu, cu micile mele taxe, la acest moment de înaltă ținută artistică, muzicală, intelectuală și morală. Madrigalul a interpretat în Senat piese clasice, cum ar fi “La pușcărie când am căzut”, “Să vezi duba cum mă duce” și “Of, of, pușcărie” dar și piese din panteonul muzical universal, cum ar fi “Vino mamă să mă vezi”, de marele compozitor Liviu Puștiu. Această cea din urmă piesă a ridicat senatorii în picioare, ei alăturându-se Madrigalului și cântând la unison versurile:

“Vino mamă să mă vezi
Și n-o să-ți vină să crezi,
Ce-ai crescut la ușa ta,
Cea mai mare haimana.
Toată viața mi-a plăcut
Lăutarii să-i ascult,
Cu femeia și paharul
Până când se-nchide barul.
Vreau să vă zic o vorbă mare,
Care din bătrâni o știu:
Cică, ce se naște din pisică tot șoareci mănâncă.
Deci nu mă călugăresc, ce-ar însemna,
Că și tata a fost ca mine, mare haimana.
Mamă să nu-ți pară rău că sunt băiatul tău,
Că m-ai crescut și am ajuns mare derbedeu.
Mai bine roagă-te să nu pățesc ceva și sa fiu sănătos.
Fii fericită că ai un băiat periculos!”
Mi-ar plăcea ca fiecare sesiune parlamentară să fie deschisă de Corul Madrigal. Plătesc cât face.”, a scris pe facebook Călin-Liviu Georgescu
Pe această cale ne vedem nevoiți să înaintăm și noi stimaților noștri parlamentari niște urări de bine. Dacă există cineva destul de amabil să pună aceste versuri pe muzică, cred că ar fi o nouă desfătare culturală pentru dragii noștri parlamentari:

“Inghiţi-v-ar pământul, Gloabe!
Ce-aţi legănat ţara pe dric.
Şi mi-aţi pus neamu-n patru labe,
Ajungă-v-ar blestemul biblic!

Pe cel ce-i încă bolşevic,
L-aş vinde-n lanţuri la tarabe.
Ei! Care ai nevoi de gloabe!
Să le-nhămaţi la cîte un dric?

Vreţi iar să ne târâm şoltîc?
Cu gândul şters şi priviri oarbe?
Orbecăind ca nişte zoabe?
Abia cerşind un firfiric?
Fire-aţi ai dracului de Gloabe!”

Blestemul lui Ernest Maftei

PS: Acesta este un pamflet și trebuie privit ca atare

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Acad. Ioan-Aurel Pop, critică dur Ministerul Educației pentru felul în care tratează limba română: Se studiază „cu program redus”. Introducerea abuzivă a unor noi materii se face în detrimentul orelor de română, istorie

vin sept. 2 , 2022
Președintele Academiei Române, prof. Ioan-Aurel Pop, a criticat dur Ministerul Educației – fără să-l numească direct – pentru felul în care este tratată limba română în școli. Într-un mesaj publicat cu ocazia Zilei Limbii Române, președintele Academiei a făcut o radiografie fără menajamente a felului în care este tratată de către decidenții, din […]

Poate vă place și:

libris.ro