Bătălia de la Jiliște, azi un sat al comunei Slobozia Ciorăști din județul Vrancea, este din păcate prea puțin consemnată și menționată în societatea de azi. Alexandru al II-lea, domnitorul Țării Românești, uneltea împreună cu diverși “turciți” cu influență la Istanbul, detronarea din Moldova a domnitorului Ioan Vodă cel Viteaz și înscăunarea pe tronul Moldovei cu ajutor militar turcesc a fratelui său, Petru Șchiopul.
La Jiliște, bătălia s-a dat între o alianță firavă a domnitorului Ioan Vodă cel Viteaz cu cazacii din Zaporojia (Ucraina de astăzi), în sprijinul domnitorului moldoven venind hatmanul Svîrhovskîi, cu circa 1200 de cazaci, cu totul oastea Moldovei numărând maxim 30-34.000 de oșteni și 80 de tunuri, și o oaste formată din turci și munteni, undeva între 40.000 și 50.000 de oșteni.
Iată ce consemna cronicarul moldovean Grigore Ureche:
“Domnul, văzând primejdia, strângându țara, cere tuturor să-l ajute în greaua încercare. Toț cei prezențî cu glas mare strigară că lângă dânsul vor pieri.”
Grigore Ureche
Oastea domnitorului Moldovei, Ioan Vodă cel Viteaz, a înaintat pe direcția Iași – Vaslui – Bârlad – Tecuci – Focșani. La data de 23 aprilie 1574, avangarda oștii Moldovei a învins decisiv oastea Țării Românești, folosită ca scut de către cei din tabăra otomană. Dimineața zilei de 24 aprilie pornește cu un atac furibund al moldovenilor care se soldează cu un adevărat măcel dezlănțuit împotriva armatei otomane. Până și Alexandrul al II-lea și fratele său Petru Șchiopul erau să-și piardă viața, cel din urmă fugind de pe câmpul de bătălie și căutând adăpost la Brăila, pe când fratele său Alexandru, domnitorul Țării Românești, s-a refugiat în Târgul de Floci.
Bătălia de la Jiliște este o pagină din multele succese repurtate de oștirile statelor românești în cadrul luptei antiotomane. Victoriile lui Ioan Vodă cel Viteaz au inspirat și încurajat apoi un lung șir de domnitori români care s-au ridicat împotriva dominației otomane în Sud Estul Europei.
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.