La 29 iulie 1910 apare în ziarul Tribuna, articolul lui Octavian Goga, “A murit un om: Ioan Slavici”, un veritabil pamflet, un “necrolog” închinat lui Slavici cu 15 ani înainte ca acesta să moară cu adevărat.
Din cauza oportunismului său politic, Ioan Slavici a fost criticat de către mulți dintre contemporanii săi, iar Octavian Goga a fost de-a dreptul necruțător cu Slavici:
“Ioan Slavici, duiosul nuvelist, care ne-a fermecat tinereţea cu condeiul Iui de aur, tovarăşul lui Eminescu care a încremenit în icoane nepieritoare crâmpeie din sufletul neamului nostru, să devie dintr’odată un transfug şi să-şi facă culcuş alături de-un Burdeaşi Şeghescu? Slavici, întemeietorul »Tribunei« din Sibiu, neînfrântul gazetar îndrăzneţ, agitatorul implacabil şi nehodinit, politicianul tranşant şi răspicat, care a inaugurat la noi curentul desăvârşitei izolări de tot ce e unguresc şi-a aruncat lozinca, că «soarele neamului românesc la Bucureşti răsare, acest tribun care de treizeci de ani şi mai bine a tipărit mii de articole, a lovit oameni, a sfărmat reputaţii, a dărâmat autorităţi, a sbiciuit morţi şi vii în numele principiului de intransigenţă naţională, acest Slavici să ajungă dintr’odată apostolul »moderatiunii politice la noi, să se facă mic şi îndulcit, să-şi ia aiere de inocenţă şi bună credinţă,ca un vicenotar delà comitat, şi sa se ivească din bun senin cu pălăriuţa în mână la — faceţi-vă cruce — «Telegraful român « …” (Octavian Goga, Tribuna, 29 Iulie 2023)
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.