Cu BACU’ pe Jiu

 Agresivitatea verbală cu care voi analiza aspectele generale legate de învăţământ, nu este produsul hazardului sau pură fantezie jurnalistică, ci realitatea unor argumentări profesionale, însemnate de un profesor cu vocaţie. Am fost adeptul unor raţionamente compatibile cu realitatea înconjurătoare care aparent sunt meschine, dar aplicându-le au dat rezultatele scontate în vechime. Acestea pot să servească ca analogii pentru elucidarea unor soluţii la impasul cotidian şi acum ca şi atunci. Istoria nu oferă soluţii decât pentru naţiune, şi nu mai trebuie ştiută, şi ca dovadă că suntem printre singurele ţări unde se predă o singură oră de istorie la liceele de profil uman. Cât despre istoria naţională cred că ştiţi cu toţii ce a mai rămas din programa şcolară. Parcă altfel suna după anii 1990 definiţia globalizării, nu de tipul׃„statele se pot naşte fie prin reuniunea voluntară a două sau mai multe triburi, fie prin subjugarea grupurilor slabe de către cele mai puternice, ceea ce duce la pierderea autonomiei lor politice”[1] sau cum am mai precizat în alte articole dar care ar deveni ironice şi greu digerabile pentru cei împricinaţi. Practic alta este tema articolului nostru de astăzi şi anume, analiza desfăşurării examenului de bacalaureat în judeţul nostru.

   O să vi să pară nostim dar o analiză laborioasă a acestui eveniment nu o poate face un jurnalist experimentat şi nici un angajat al sistemului educaţional. Dacă s-ar compromite să cerceteze aspectele deficitare a acestui minister, ar fi în detrimentul politicii europene şi al „democraţiei capitaliste”. Să nu vă miraţi dacă vi se atrage atenţia de la ipostazele esenţiale ale învăţământului pentru a da atenţie problemelor triviale care îngroapă perspectiva tinerilor de mâine. Asta este o strategie generală tuturor sectoarelor economice, cu atât mai mult în învăţământ unde se urmăreşte evident promovarea diletantismului ca factor primordial al manipulării maselor. Şi ca dovadă încă un an în care Ministerul Educaţiei şi Cercetării va acorda diplome de absolvire cu o mare clemenţă şi iresponsabilitate.

   Nimeni nu vede oare îngăduinţa învăţământului preuniversitar de a şcolariza tineri care n-au învăţat bine să scrie în limba maternă? Nimeni nu constată efectele dăunătoare ale unui învăţământ la grămadă care a nimicit motivaţiile acestora? Nimeni nu observă toleranţa comisiilor de a nota cu medii exorbitante pe absolvenţii care în şcoli abia treceau clasa? Nimeni nu constată influenţa sinistră a politizării sistemului educaţional?

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

  Nu pot să cred însă, că mai toată presa din România tratează cu superficialitate inclusiv evenimentele de suprafaţă lipsite de importanţă, iar cele de fond le ignoră din indolenţă sau dezinformare. Ceea ce văd, aud, ştiu nu-mi este cunoscut numai mie cu toată informarea tendenţioasă la care se apelează. Păcat că presa a devenit astăzi un instrument de uneltire politică, sau dacă nu, asistăm la lipsa de perspicacitate, pregătire şi moralitate a jurnaliştilor, prea devreme însă. Da, am înţeles. Acestea sunt rezultatele globalizării mondiale despre care se tot vorbeşte cu nonşalanţă, în aşa fel încât oamenii au ajuns la consolare sacră, semnificativă martirilor dar şi la obişnuinţa de a fi ofensaţi fără nici o justificare. Cred cu obstinaţie că acestea sunt problemele stringente ale învăţământului românesc iar cele pe care le semnalează gazetarii sunt inofensive calităţii educaţionale. Dacă nu vor fi cercetate cu atenţie şi responsabilitate cel puţin examenele de absolvire, o zic figurativ, că mai bine ne-ar fi să „plutim cu BACU’ pe Jiu”, decât să credem în sintagme de genul „românii sunt cei mai deştepţi, cu cât mai mulţi absolvenţi cu atât mai multă concurenţă ş.a.”. Bun, accept şi ideea unui învăţământ comercial necesar rivalităţii capitaliste, dar cu pregătirea profesională calitativă, absolut imperioasă dezvoltării economice cum rămâne? Acestea nu sunt idei reprezentative lumii democratice şi libere în care trăim?

   Un lucru este sigur şi anume că viitoarele mlădiţe sunt putrede prematur, iar ţara noastră îşi va pierde identitatea de cultură şi civilizaţie sau în cel mai fericit caz va fi asimilată altor civilizaţii mondiale. Treziţi-vă români, până nu ne „va lua bacu’ pe toţi şi ne va duce în infernul neghiobiei omeneşti!”                                                                                               

în sǎptǎmânalul Polemika, an IV, nr 145, 10-16 iulie 2009

_____________________________________________________

[1]GERGES BALANDIER, Antropologie politică,Ed. Amarcord, Oradea 1998, p. 177


MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoareContează pe ȘTIRI ce contează

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Constantinescu-Motru Ioan

Analist politic și ziarist

Lasă un răspuns

Next Post

18 Aprilie 1848 - Trădarea episcopului Ioan Lemeni împotriva autorilor şi conducătorilor mişcării naţionale de la 1848

joi apr. 18 , 2024
Unul dintre agenții de influență ai Ungariei în Transilvania a fost episcopul Ioan Lemeni (n.r. maghiarizat Lemeny), mare simpatizant al revoluționarilor unguri de la 1848  și a guvernului maghiar de la Pesta condus de Lajos Kossuth. Ioan Lemeni, care a fost între 1833-1853 episcop român unit (n.r. greco-catolic) al Episcopiei de Făgăraș, cu sediul la […]
Episcopul Lemeni (Lemeny), agent de maghiarizare al romanilor din Transilvania

Poate vă place și:

libris.ro