La 20 mai 1901 redactorul patriot Andrei Balteș, de la TRIBUNA, este condamnat de către Curtea cu jurați din Cluj, la 15 luni temniță și 1.100 coroane amendă pentru un protest scris împotriva guvernului și autorităților care interziseseră întrunirea Despărțământului Sătmar al Asociațiunii pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român.
Andrei Balteş, redactor la ziarul „Tribuna” din Sibiu, e osândit de curtea cu juraţi din Cluj la 15 luni temniţă şi 1.100 coroane pedeapsă în bani, pentru un protest scris împotriva guvernului şi autorităţilor ungureşti, care interziseră întrunirea despărţământului „Sătmar” al „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român”. Tribunalul l–a găsit vinovat de „agitaţie împotriva naţiunii maghiare şi statului naţional maghiar”.
Preț de un deceniu, între anii 1893 și 1903, redactorul de Tribuna, Andrei Balteș (n.r. scris uneori și Andreiu Balteș), i-a petrecut prin închisorile ungurești. Asta în afară de amenzile uriașe și de timpul pierdut împreună cu colegii săi jurnaliști de la Tribuna.
Născut la Ocna Sibiului chiar în anul Unirii Principatelor Române, în 1859, Andrei Balteș a văzut lumina zilei într-o familie de țărani săraci cu mulți copii. A avut mai mulți frați și surori. În anul 1884 a fost angajat la ziarul Tribuna pe post de culegător de litere, ca mai apoi să avanseze până la funcția de redactor.
Primele necazuri cu autoritățile șoviniste maghiare pentru Tribuna au început să apară încă din 1892, chiar dacă inițial nu a fost primul vizat. Era conștient că rând pe rând toți cei de la Tribuna aveau să “plătească” foarte scump pentru curajul de a fi români.
“Pe 9 Martie 1897 avea loc Procesul de presă al „Tribunei” din Sibiu, judecat la 9/21 Martie 1897 (La curtea cu jurați din Cluj) Acuzat: I. Marschall, responsabil pentru editura foii. Substratul acusei: Articolul „Biserica și școala”, pentru care s-a judecat deja odată, la 17/29 Sept. 1896, când redactorul Andrei Balteș a fost condamnat, iar I. Marschall a fost achitat. (Vezi procesul de sub nr. 85. Ridicînd procurorul din nou acusație contra lui I. Marshhall, sub cuventul că el a iscălit numerul cu articolul incriminat, nu numai ca factor responsabil pentru tipar, ci și ca suplinitor al proprietarului foii, de astădată acusatul a fost condamnat la 50. fl. amendă, 100 fl. perdere din cauțiunea foii și cheltuielile de judecată. Jurații nu sînt indicați cu numele.”
“Pe 6 Octombrie 1897 Andrei Balteș, redactor responsabil la TRIBUNA din Sibiu, este osândit la Cluj la 1 an și 4 luni temniță ordinară și 600 coroane amendă pentru articole politice.”
“Pe 20 Mai 1901 Redactorul patriot Andrei Balteș, de la TRIBUNA, este condamnat de către Curtea cu jurați din Cluj, la 15 luni temniță și 1.100 coroane amendă pentru un protest scris împotriva guvernului și autorităților care interziseseră întrunirea Despărțământului Sătmar al Asociațiunii pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român.”
“Pe 25 Septembrie 1901 Andrei Balteș este condamnat la 18 luni temniță și 4.200 coroane pedeapsă în bani, pentru articolele din TRIBUNA în care apăra memoria lui Avram Iancu.”
“Pe 9 martie 1902 Andrei Balteș, de la TRIBUNA din Sibiu, este condamnat de tribunalul din Cluj, la 2 ani temniță și 8.400 coroane amendă pentru “agitație prin presă”.”
Acestea sunt doar câteva citate găsite prin ziarele vremii, majoritatea fiind chiar din Tribuna de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Andrei Balteș, în calitate de jurnalist român și de redactor al ziarului românesc Tribuna de la Sibiu, a dus o viață de martir, dedicată în întregime apărării românismului.
A murit bolnav de plămâni, în casa unui prieten, la 20 ianuarie 1904, la vârsta de doar 44 de ani. O viață închinată apărării identității românești, tot mai pusă în pericol de către o guvernare maghiară tot mai dictatorială și tot mai antiromânească.
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.
Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Aflându-se în situația de a nu mai putea respinge atacurile detaşamentelor ucrainiene, comandamentul aliat şi Polonia cer României să ocupe Galiţia Orientală. Se întâmpla la 20 mai 1919, când Armata Română ajunge pentru prima dată la secole bune distanță după pierderea unui teritoriu pe care Ștefan cel Mare și Alexandru […]
Urmăriți Glasul.info și pe Google News
