La 23 mai 1948, Insula Șerpilor din Marea Neagră a fost cedată Uniunii Sovietice pe baza unui proces verbal de predare-primire a Insulei.
În Procesul de la Curtea Internaţională de Justiţie pentru delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră este redat contextul în care România a ajuns să piardă acest teritoriu fără să se tragă nici măcar un glonț:
“(…) contextul în care fosta Uniune Sovietică a obţinut în mod ilicit Insula Şerpilor în 1948. Când România şi-a dobândit independenţa, Tratatul de la Berlin din 1878 a confirmat Insula Şerpilor ca teritoriu suveran al României, calitate pe care a păstrat-o timp de 70 ani, până în 1948. De la această dată când a fost ocupată de Uniunea Sovietică pentru aproape 43 de ani (fiind transformată în avanpost militar sub controlul direct al autorităţilor militare de la Moscova, până la independenţa Ucrainei. 24. Transferul Insulei Şerpilor către Uniunea Sovietică în 1948 s-a produs în mod contrar dispoziţiilor Tratatului de Pace din 1947 încheiat între Puterile Aliate şi Asociate şi România, precum şi contrar dreptului internaţional în vigoare la acel moment”
Procesul de la Curtea Internaţională de Justiţie pentru delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră
“La data de 23 mai 1948, reprezentanții ministerelor de externe din cele două țări (Nikolai P. Șutov, prim-secretar al ambasadei sovietice din București și Eduard Mezincescu, ministru plenipotențiar) au semnat chiar pe insula Șerpilor un proces-verbal de predare a insulei. În acel document se afirmă, deși insula nu aparținuse niciodată Uniunii Sovietice, că „Insula Șerpilor a fost înapoiată U.R.S.S. de către R.P. România și încadrată în teritoriul U.R.S.S.”.
Aceste documente au fost păstrate mult timp secrete astfel că în martie 1949, căpitanul Constantin Copaciu, membru al comisiei de delimitare a frontierelor, a fost arestat pentru că nu recunoștea URSS-lui Insula Șerpilor și nici celelalte 5 insule de pe brațul Chilia.”
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Ziua Națională a Aromânilor (în aromână Dzua Natsionalã a Armãnjilor) a fost adoptată pe data de 23 mai 1990 și se sărbătorește în România și câteva țări balcanice. Așadar este o sărbătoare perfect legală și încă neinterzisă de către antiromânii care s-au perindat la conducerea României. Pentru ce Doamne iartă-mă […]