Cum si-a motivat un laureat al premiului Nobel refuzul de a participa la Conferința inter-parlamentară pentru pace de la Budapesta din 1907

Bjorn Bjoernson (1832 – 1910) este un scriitor norvegian care a primit in anul 1903 premiul  Nobel pentru literatura, „ca un tribut adus nobilei, magnificei si versatilei sale poezii, care s-a distins intotdeauna prin prospetimea inspiratiei sale si puritatea rara a spiritului sau”.

Refugiat pentru o scurta vreme in Germania, acesta ajunge sa imbratiseze cauza maghiara, induiosat de faptul ca acestia „erau oprimați și se plângeau atât de amar„. Abia dupa ce ajunge sa-i cunoasca cu adevarat si sa descopere ca tanguirile ungurilor se refereau mai degraba la asa zisul drept de a fi lasati sa duca o politica tribala de maghiarizare si neindreptatire a celorlalte nationalitati, norvegianul le devine un inamic inversunat, scarbit de sovinismul si perversitatea lor.

Cum si-a motivat un laureat al premiului Nobel refuzul de a participa la Conferința inter-parlamentară pentru pace de la Budapesta din 1907

In anul 1907, Bjorn Bjoernson, laureat al premiului Nobel, a refuzat sa participe la Budapesta la Conferința inter-parlamentară pentru pace:

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

[alert-announce]„În tinerețea mea, eu i-am iubit mult și i-am admirat pe unguri, atunci când ei erau oprimați și se plângeau atât de amar. Mai apoi însă, după ce i-am cunoscut mai bine, și după ce m-am convins de nedreptățile pe care le comit față de celelalte naționalități, am început să-i detest pentru șovinismul lor. Sunt sigur că nimeni nu mai nutrește pentru unguri alte sentimente și, vă rog să mă credeți, aceste injustiții vor duce Ungaria la pieire, mai devreme sau mai târziu.” (Bjorn Bjoernson, laureat al premiului Nobel, în motivarea refuzului de a participa la Conferința inter-parlamentară pentru pace de la Budapesta, 1907)[/alert-announce]

Un alt exemplu al adevaratei fete si dimensiuni ale iredentismului maghiar este o opera de trista amintire a literaturii maghiare si anume  „Nincs kegyelem” (Fără îndurare) – de Ducso Csaba. Budapesta, aparuta in anul 1939:

[alert-announce]”Natia ungară este cea mai splendidă realizare a rasei dominante mongole, care nu cunoaste decât victoria. In noi fierbe sângele lui Attila, al lui Arpad si al lui Ghinghis-Han”…

„Eu nu astept să vină răzbunarea nu astept! Voi suprima pe fiecare valah ce-mi va iesi în cale! Pe fiecare îl voi suprima! Nu va fi îndurare.

Voi aprinde noaptea satele valahe! Voi trece prin sabie toată populatia. Voi otrăvi toate fântânile si voi ucide până si copiii din leagan!

In germene voi distruge acest neam de hoti si ticălosi! Nu va fi pentru nimeni nici o milă! Nici pentru copiii de leagăn, nici pentru mama care va naste copil…

Voi suprima fiecare valah si atunci nu va mai fi în Ardeal decât o singură nationalitate, cea maghiară, natia mea, sângele meu! Voi face inofensivi pe viitorii Horia si Closca.

Nu va fi milă!”[/alert-announce]

Sigur, multi ar spune ca istoria nu are legatura cu prezentul, insa toate actiunile recente ale extremistilor si iredentistilor maghiari din Romania dovedesc contrariul.

Glasul.info

Note:

[1] CARE MAGHIARI?

[2]  „Nincs kegyelem” (Fără îndurare) – de Ducso Csaba. Budapesta, 1939

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Republica Moldova refuza presedintia CSI. Locul acesteia va fi preluat de Rusia

joi sept. 15 , 2016
Republica Moldova refuza presedintia CSI. Locul acesteia va fi preluat de Rusia. Autoritatile de la Chisinau au refuzat sa preia presedintia in exercitiu a CSI, locul Republicii Moldova urmand a fi preluat de catre Rusia. Presedintia Comunitatii Statelor Independente (CSI) i-ar fi revenit prin rotatie Republicii Moldova, insa cel de-al […]
Ucraina ia in considerare o uniune economica cu Romania si Republica Moldova, foto: business.vesti-ukr.com

Poate vă place și:

libris.ro