Marița a fost o fată româncă în vârstă de 15 ani din zona Timocului, împușcată de soldații Imperiului Otoman la 9 ianuarie 1878, în timp ce ducea apă militarilor români din zona Smârdanului (astăzi Inovo).
Marița s-a aflat, alături de alți voluntari români din jurul Smârdanului, printre cei care au oferit ajutor Armatei Române în Războiul de Independență de la 1877. Ea a făcut parte dintr-un grup de 37 de tinere fete care au oferit sprijin activităților Serviciului Sanitar, aducând, de asemenea, apă și hrană soldaților din tranșee.
Un monument ronde-bosse din bronz supranumit „Marița”, în cinstea fetei împușcate mortal, a fost inaugurat la Smârdan în 1905 de către aromâni, în apropierea Cimitirului militarilor români.
Acesta reprezenta o femeie care ținea în mâna dreaptă o coroană, iar în cea stângă un ulcior cu apă pentru cei cărora le era sete și privea spre est (spre liniile inamice).Monumentul a fost distrus prin dinamitare de bulgari, în 1917. Ulterior, autoritățile bulgare nu și-au mai dat acordul pentru reconstruirea acestuia.
În urma unei inițiative private a românilor din Timoc, a fost dezvelit în anul 2001 pe malul Dunării într-un parc din orașul Calafat, un monument creat de un artist vasluian în ronde-bosse din piatră, în care Marița poartă un costum tradițional. În mâna stângă fetița ține o găleată, iar în mâna dreaptă, o coroană (în anul 2008, statuia avea brațul drept rupt). Montat pe un postament dintr-o singură treaptă, soclul de formă dreptunghiulară are în zona frontală un basorelief, în care este redată o scenă de luptă din Războiul de Independență. Pe latura dreaptă este fixată o placă din marmură albă cu inscripția:
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Ieri, 8 ianuarie 2025, pe pagina de facebook a blogulului Anziksz Nagykárolyról, prezent pe declarația de avere a primăriței UDMR din Carei, Monica Giurgiu Kovacs, a fost făcută o postare prin care se făcea apologia unui criminal de război, Albert Wass, condamnat la moarte în contumacie de Tribunalul Cluj, fiind […]