Pe 28 noiembrie 1877, după asediul de la Plevna, Osman Pașa a acceptat capitularea necondiționată și și-a predat sabia în mâinile colonelului român Mihail Cristodulo Cerchez. Gestul, în simbolistica militară a acelor vremuri, reprezenta capitularea necondiționată și acceptarea înfrângerii.
Alianța dintre ruși și români a schimbat radical soarta războiului ruso-turc și spre sfârșitul lunii noiembrie 1877 turcii deja se regăseau într-o situație critică, cu liniile de aprovizionare tăiate, cu un asediu prelungit la baionetă care împuțina de la o zi la alta trupele otomane. Într-o încercare disperată, Osman Pașa a încercat o spargere a încercurii și o retragere strategică spre Sofia pentru a rezolva criza acută de muniție, alimente și furaje.
La adăpostul unor condiții climaterice de vizibilitate redusă, pe întuneric și ceață, Osman Pașa în fruntea a câteva zeci de mii de otomani a încercat să părăsească în puterea nopții reduta Grivița 2, sperând în reușita unei retrageri strategice. Doar că mișcarea unei asemenea armate nu a trecut neobservată și în timpul evenimentelor haotice care au urmat Osman Pașa, cu trupele române pe urmele sale, hăitut continuu, ajunge în cele din urmă să se refugieze într-o moară, unde de altfel acela avea să fie și locul capitulării sale în fața colonelului român Mihail Cristodulo Cerchez, căruia îi cedează sabia sa.
Motivând că nu are aprobarea domnitorului Carol I să accepte sabia lui Osman Pașa, colonelul român Mihail Cristodulo Cerchez refuză sabia care ajunge în mâinile generalului rus Ganeţki, însă cu condiția că Osman Pașa se va preda numai armatei române. Având un rol atât de important în ecuația Războiului de Independență din 1877-1878, în semn de recunoştinţă pentru tot ce a făcut în Războiul pentru independenţa Bulgariei, poporul bulgar i-a ridicat lui Mihail Cristodulo Cerchez (n.r. în bulgară Кристодор Черкез) un bust în faţa Mausoleului Ostaşului Român de la Griviţa.
Așa se face că un mare erou al României, unul dintre cei care au pus practic piatra de temelie a noului stat român modern și independent, are un bust pe teritoriul Bulgariei dar nu unul și pe teritoriul țării pentru care a luptat. Mihail Cristodulo Cerchez fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iaşi, însă câți îi mai stau astăzi la căpătâiul mormântului, câți îi mai cântă eroismul, câți îi mai evocă amintirea și vitejia? Paradoxal este însă că edilul liberal din Iași umple orașul de monumente pentru alogeni…
Urmăriți Glasul.info și pe Google News
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
