Românii din Ucraina: „DORIM SĂ ÎNVĂŢĂM ÎN LIMBA NOASTRĂ MATERNĂ”
Acesta este apelul miilor de români din Ucraina către preşedintele Petro Poroşenko. Urmează doar ca el să-i audă. Noua lege a educației ce introduce sistemul de 12 clase în Ucraina și extinde utilizarea limbii ucrainene în sfera educației – în licee și facultăți să se predea doar în ucraineană, iar învăţământul în limbile minorităților să fie disponibil doar în grădinițe și școli primare, clasele I-IV, a generat indignare şi revoltă.
În timp ce România, ţară prietenă ce a fost şi este unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei în ultimii ani, și-a exprimat îngrijorarea privind politica Kievului, iar ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a emis un ordin conform căruia diplomații ungari nu vor mai sprijini de acum înainte nici o inițiativă a Ucrainei în cadrul organizațiilor internaționale și nici o decizie favorabilă acestei țări, că Ungaria va aduce în discuție problema respectivei legi în cadrul ONU, OSCE, precum și în instituțiile Uniunii Europene, ministrul ucrainean al învăţământului, L. Grinevici, aşteaptă răspuns din partea Comisiei de la Veneţia ca preşedintele P. Poroşenco să poată promulga legea.
Românii din Ucraina: „DORIM SĂ ÎNVĂŢĂM ÎN LIMBA NOASTRĂ MATERNĂ”
Ironia sorţii, am ajuns minoritate la noi, Acasă, de aceea ar trebui să luăm exemplu de la unguri cum trebuie să ne apărăm drepturile constituţionale, de la polonezi, care au anunţat că oricum copiii lor vor studia în limba maternă, în pofida legii adoptate.
Pe marginea acestei legi drastice, în special articolul 7 al ei, ce ne distruge şi ne închide, practic, accesul la învăţământ în limba maternă, şi-au spus cuvântul şi românii din Maramureşul istoric, regiunea Transcarpatică, precum şi cei din comunele Ciudei, raionul Storojineţ, Godineşti, Târnauca, raionul Herţa, Mahala, raionul Noua Suliţă etc., adresându-se cu apeluri către preşedintele Poroşenko să nu închidă şcolile, căci doresc să înveţe în limba lor maternă. Unii părinţi, în semn de protest, au hotărât să nu le permită copiilor să meargă la şcoală până nu va fi soluţionată problema.
Dl Ştefan Mitric, directorul Gimnaziului din Crasna, deputat din fracţiunea Partidului „Batkivşyna”, la ultima sesiune a Consiliului Regional, care a avut loc la 13 septembrie, şi-a exprimat atitudinea negativă privind legea educaţiei, adoptată la 5 septembrie curent de parlamentul ucrainean ce privează copiii românilor din Ucraina de dreptul de a învăţa în limba lor maternă, fiind susţinut de colegul său, Dumitru Pavel, deputat de opoziţie:
„Legea respectivă vine în contradicţie cu legislaţia ce prevede drepturile minorităţilor la autodeterminare. Dorim să mergem la biserică, să ne rugăm şi să asistăm la un serviciu divin în limba mamei, să avem posibilitate să ne instruim copiii în graiul strămoşilor. Oare atât de mult cerem noi, etnicii români, moşii şi strămoşii cărora au populat de veacuri aceste meleaguri? E un adevărat colaps pentru noi, dacă procesul de învăţământ va trece în limba ucraineană. Dar n-am fost auziţi de colegii deputaţi majoritari ucraineni. Nici un sistem până acum, n-a închis nici o şcoală, însă în perioada independenţei Ucrainei ne-au închis peste 60 de şcoli şi continuă să distrugă sistemul de învăţământ în limba română. Noi nu suntem împotriva limbii ucrainene, dar suntem prea moi, toleranţi, nu ca ungurii, ar trebui să fim mai uniţi, mai insistent să ne apărăm drepturile constituţionale. Copiii noştri studiază şi cunosc limba de stat – ucraineana, dar, conform Constituţiei Ucrainei, au dreptul la instruire în limba maternă. Noi nu cerem decât să ne fie respectate drepturile constituţionale”.
Sursa: ZorileBucovinei.com
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.