Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș: “Există cazuri de discriminare și intoleranță față de limba și simbolurile românești!”
” Ca urmare a unor cercetări asupra folosirii limbilor de către autoritățile locale și regionale în județele Covasna, Harghita și Mureș, cu consultarea experților, și ținând seama de particularitățile naționale și de experiența europeană în domeniu,
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), organizație care urmărește cu consecvență prin atitudinile sale civice pentru prezervarea identităţii comunităţilor româneşti din cele trei judeţe, în special, și ale Transilvaniei, în general, cu impact social evident în rândurile populației și în același timp, pentru asigurarea unei conviețuiri interetnice armonioase, ca reprezentant a 44 de organizaţii culturale și civice din zonă, în urma studiilor efectuate, a verificărilor și a monitorizării informațiilor publice, referitoare la respectarea prevederilor Cartei limbilor minoritare sau regionale în județele Covasna, Harghita și Mureș, este în măsură să formuleze următoarele concluzii:
– În județele Covasna, Harghita și Mureș, ca de altfel în întreaga țară, există cadrul legislativ și instituțional care garantează folosirea oral sau/și în scris, a limbii maghiare, în viața publică sau în viața privată, în scopul promovării interesului general al societății românești și al comunității maghiare din zonă, interes care trebuie raportat și la alte minorități cu componentă semnificativă, cu mențiunea că drepturile sunt individuale, după cum se statuează în toate documentele internaționale.
– Funcționarea formațiunilor politice constituite pe criteriu etnic și exercitarea votului pe baze etnice, caracteristice comunității maghiare din România, duc la o situație captivă a acesteia, prin aceea că asigură menținerea perpetuă la conducerea administrației publice locale a reprezentanților acesteia, în județele unde cetățenii de etnie maghiară sunt numeric majoritari (Anexa nr. 1). Această realitate poate crea dezechilibre și manifestări cu efecte nedorite, nedemocratice, ale factorului de putere în plan local, în primul rând, prin exacerbarea și aplicarea discreționară a principiului autonomiei locale, și continuarea demersurilor de constituire practică a unei enclave, deziderate ce contravin armoniei interetnice și legislației Uniunii Europene.
– În aceste condiții, este asigurată, pe deplin, participarea reprezentanţilor minorităţii maghiare (numeric majoritară pe plan local) la luarea deciziilor ce privesc comunitatea din care fac parte, fie că este vorba despre învăţământ, folosirea limbii în administraţie, mass-media sau cultură; în localitățile în care ponderea minorității maghiare depășește un procent de 20 % din totalul populației, există indicatoare bilingve de localitate și firme bilingve la majoritatea instituțiilor de interes public.
Urmăriți Glasul.info și pe Google News– Este de reținut că interesul public este al tuturor locuitorilor, și că acesta nu este întocmai respectat, fie și proporțional. Prin practicarea excesivă a dreptului de a folosi limba maghiară oficial/instituțional, se aduc, în mod direct, îngrădiri locuitorilor români, care nu sunt și nu pot fi obligați să cunoască o altă limbă, sau să o folosească circumstanțial, dar efectele în practică se răsfrâng negativ și asupra lor.
– În România, și în mod deosebit în cele două județe, există forme și mijloace adecvate de predare și studiere a limbii maghiare, la toate nivelurile corespunzătoare, de la învățământul preșcolar, primar, secundar, tehnic și vocațional, la învățământul universitar, până la studiile postdoctorale; predarea istoriei, geografiei și culturii se face în limba maghiară. (Anexa 2). În cele două județe, copii/elevii români prin comparație cu cei maghiari sunt discriminați negativ, folosindu-se în acest scop prevederi ale Legii Educației Naționale, nr. 1/2011, într-o manieră interpretativă subiectivă, mult peste tratatele și directivele europene. De exemplu în cazul formării claselor după numărul de copii, sau la numirea în funcții de conducere a directorilor de unități școlare. În acest caz, prin norme de aplicare, se interpretează legea, solicitându-se acordul formațiunii politice parlamentare maghiare, al cultelor religioase la școlile confesionale, practică care permite ținerea sub control politic, a procesului educațional în școlile cu predare în limba maghiară, sau în școlile mixte.
– În cele două județe se editează numeroase publicații în limba maghiară, de o mare diversitate tematică, asigurându-se finanțarea din fonduri publice, a mijloacelor de comunicare, scrise și audiovizuale.
– După decembrie 1989, în zonă funcționează o rețea însemnată de posturi de radio și canale de televiziune în limba maghiară, pe lângă emisiunile zilnice transmise la posturile naționale de radio și tv (Anexa 3).
– Potrivit prevederilor Cartei limbilor minoritare sau regionale, este garantată libertatea de recepție directă a emisiunilor de radio și de televiziune ale țărilor vecine realizate în limba regională sau minoritară din România, în special a numeroaselor posturi din Ungaria (RTL, Radio Kosuth, M1, M2) sau adresate maghiarilor de pretutindeni (așa cum este Duna TV).
– Statul asigură, fără nicio restricție, libertatea de expresie și libera circulație a informației în limba maghiară, în unele cazuri cu amenințări asupra integrității teritoriale sau a siguranței publice; există contactele între vorbitorii limbii maghiare din România și Ungaria, în domeniile culturii, învățământului, informației, formării profesionale și educației permanente; există numeroase localități din cele două județe, înfrățite cu localități din Ungaria; pe baza autonomiei locale, consiliile județene și locale asigură fondurile necesare derulării acestor proiecte, prin bugetele proprii.
– Limba și cultura maghiară sunt promovate cu succes, în instituțiile și asociațiile culturale care funcționează în zonă, în special prin biblioteci, videoteci, centre culturale și de cercetări socio – umane, muzee, teatre și cinematografe, casele cadrelor didactice, edituri, precum și prin operele literare și producția cinematografică etc.; muzeele din județele Covasna și Harghita funcționează ca muzee etnice, muzee secuiești; centrele culturale județene și case de cultură locale promovează, în principal (uneori exclusiv) istoria, tradițiile și folclorul maghiar; în județele Covasna și Harghita funcționează teatre în limba maghiară.
– Există, reglementată și recunoscută, ca un privilegiu excesiv, dubla cetățenie, cu avantaje cetățenești supralicitate pentru maghiarii din România. Se profită de ambiguitatea legislativă a legilor organice, și astfel cei cu dublă cetățenie votează pentru aleșii din două state – România și Ungaria -, inclusiv la alegerile locale, pe când românii își exprimă un singur vot, pentru o demnitate publică, comparativ cu un maghiar cu dublă cetățenie care trimite în Parlamentul European două voturi, pentru două state diferite.
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
