GEORGE SIMEON SINA, romanul care a facut concurenta bancilor Rothschild

Bătrînul George Simeon Sina, născut în 1753 la Moscopole, reuşeşte ca banca lui să devină a doua din Austria după cea a lui Rothschild. Pentru Sina ca şi pentru Rothschild, “marele salt înainte” pare să fi fost Blocusul continental impus de Napoleon sau mai bine zis arta de a ocoli blocusul. Pe lîngă aceasta, s-a ocupat cu cultivarea tutunului în cantităţi considerabile, după metode moderne. Tutunul era articol de care se simţea mare lipsă în epoca războiului ruso-turco-austriac. De asemenea, a asigurat o dezvoltare extraordinară torsului şi ţesutului de bumbac. A ajuns să exporte tutun şi pînze în Franţa şi Italia. A decedat în 1822 la Viena.

Autor: Mária Berényi

Una dintre marile figuri ale businessului timişorean în secolul al 19-lea a fost baronul George Simeon de Sina. Despre el ne vorbeşte Menuţa Iovescu:

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

“Un sistem bancar foarte puternic din Imperiul austro-ungar clasa banca de Sina cam pe locul al doilea după grupul de bănci Rotschild. Banca aceasta era proprietatea lui Georg Simeon Sina, de origine aromână, născut la Moscopole, în Imperiul otoman, venit în Banat printr-o conjunctură familială. Un sîrb, Petrovici, anjagează un credit la banca de Sina şi cumpără cu creditul luat foarte multe terenuri, aproape un sfert din suprafaţa judeţului. Acest sîrb nu reuşeşte să-şi plătească creditul şi terenurile ajung în proprietatea băncii bancherului de Sina. În momentul în care acesta intră în posesia terenurilor, domeniile de Hodoş şi Chizdia, dobîndeşte şi titlul nobiliar şi va lau numele de Georg Simeon Sina de Hodoş şi Chizdia.” ( sursa: Radio Romania International)

GEORGE SIMEON SINA, romanul care a facut concurenta bancilor Rothschild

Etnic aromân, cetăţean otoman, simpatizant al elenismului, nobil austro-ungar, bancher central-european, aceasta este profilul lui George Sina, un om de afaceri tipic bănăţean. Menuţa Iovescu:

“Pentru că a donat Academiei din Atena bani pentru construcţia principalei clădiri a acesteia, statul grec îl numeşte ambasadorul său la Viena. În capitala Imperiului austro-ungar, Sina construieşte palatul Sina, în spatele Domnului Sf. Ştefan, pe partea stîngă. Din păcate, el a ars într-un incendiu şi a fost reconstruit. Actualmente, clădirea aduce cu palatul istoric Sina, dar este puţin diferită. Acest baron Sina de Hodoş şi Chizdia, în calitate de ambadasor, la recepţia pe care o oferă pentru construcţia palatului, îl invită pe Strauss să încînte auditoriul cu cîteva compoziţii proprii. În cinstea lui, Strauss compune polca grecească. Şi azi, dacă intrăm pe pagina de internet a lui Strauss, vedem că polca grecească a fost compusă în onoarea baronului Sina. Dar Sina a investit şi în alte localităţi, în Budapesta, de exemplu, primul pod care lega Buda de Pesta, Podul cu Lanţuri, a fost finanţat de George Sina şi asta se poate vedea chiar la piciorul podului pe o placă unde se menţionează aceasta. La balul de recepţie, cînd Strauss doreşte să cînte polca grecească, îl întreabă pe baron cui doreşte să o dedice. E o enigmă şi azi deoarece baronul a spus că o dedică baroanei Maria de Sina de Hodoş şi Chizdia. O săptămînă întreagă Viena vuieşte deoarece nicio femeie din familia Sina nu se numea Maria. Nu se ştie nici azi cine era Maria. S-ar putea să fi fost o fiică rezultată dintr-o legătură extraconjugală a baronului.”( sursa: Radio Romania International)

 

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
12


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânismContact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

PENTRU UCIGASII MEMORIEI ROMANESTI CER INSTITUIREA PEDEPSEI CU MOARTEA!

sâm sept. 5 , 2015
Pentru ucigasii memoriei romanesti cer imperios si îin regim de necesitate reintroducerea perpetua a pedepsei cu moartea. Traim intr-o lume sangeroasa, istoria este o continua linie de sosire, din antichitate pana astazi au pierit nenumarate semintii intr-o competitie aspra, cu reguli contrare oricarui precept biblic. Noi am ramas de milenii […]
PENTRU UCIGASII MEMORIEI ROMANESTI CER INSTITUIREA PEDEPSEI CU MOARTEA!, foto: magazincritic.ro

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Breaking News