Priviti imaginea de mai sus. Cam asa credeau romanii ca este dincolo de granitele Romaniei atunci cand au luat cu asalt vestul Europei. Insa s-a dovedit curand ca nu este chiar asa, iar viata printre straini are si avantaje dar si foarte multe dezavantaje. Totul depinde de asteptarile fiecaruia, asa ca ganditi-va putin ca daca pentru majoritatea romanilor o asemenea imagine aidoma celei postate mai sus este un vis frumos, mai ales pentru gurmanzii care se dau in vant dupa carnea de porc, pentru musulmani este o imagine de cosmar, pe care nu si-o doresc s-o vada nici macar in filmele de groaza.
Am gasit solutia care ne scapa de invadatorii islamici! Romani, urcati godacii si proviziile de iarna prin copaci sau direct pe gardurile de la frontiera Romaniei!
Nu vreti invazie islamica in Romania? Pai e foarte simplu: ungeti cu slanina de porc toate mijloacele de transport care vin sau pleaca din Romania! Ungeti cu slanina gardurile de la frontierele tarii noastre! Nu de sarma ghimpata se tem invadatorii islamici ci de soriciul de porc ce atarna si se parpeleste la soare.
Daca totusi face necuratul ce face si le deschide vreo cale de acces spre tara, atunci al doilea val de aparare trebuie sa fie unul putin mai costisitor: umpleti copacii de pe marginea drumurilor cu mezeluri, afumaturi, carnati si alte derivate din carne de porc! Imaginea va fi una apocaliptica, iar simpatizantii semilunii se vor intoarce de unde pe unde au venit, aidoma stramosilor care au dat piept de-a lungul istoriei cu bravii valahi.
Pentru romani, in aceste vremuri tulburi, nu cainele este cel mai bun prieten al omului ci ….. porcul! Din fericire avem o gramada de porci care misuna prin Palatul Parlamentului din Romania.
PS: Acesta este un pamflet si trebuie tratat ca atare
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.