Ceva tare mai este putred, dar nu in Danemarca, ci in Suedia

Cu toate ca dupa Germania al doilea rai european al imigrantilor / refugiatilor este propovaduit a fi reprezentat de Suedia, o tara in care imbecilitatea ideologica a unora dintre politicieni afecteaza din ce in ce mai semnificativ viata de zi cu zi a propriilor cetateni, cateva stiri controversate vin in ultima vreme tocmai din aceasta tara scandinava.

In vreme ce aceasta tara se umple de valuri nesfarsite de asa zisi refugiati sau azilanti care abuzeaza in multe cazuri de serviciile de asistenta sociala ale acestei tari nordice, autoritatile suedeze decid sa deporteze anumite persoane dupa niste criterii absolut ciudate.

Ceva tare mai este putred, dar nu in Danemarca, ci in Suedia

O alta decizie controversata de deportare facuta de autoritatile suedeze este luata impotriva unor antreprenori care-si scad propriile lor salarii intr-un efort de a-si salva propriile afaceri / firme. Totusi, intre unii azilanti care paraziteaza pana la cote aberante serviciile de asistenta sociala, neplacandu-le in mod deosebit sa aiba un loc de munca, insa care au niste “familii largite” cu care ar putea infiinta peste noapte chiar si niste mici noi localitati, si niste antreprenori care fac eforturi sa construiasca sau sa produca ceva, sa aduca niste beneficii societatii, autoritatile suedeze ii aleg mai degraba pe cei care stau in carca sistemului social?

Articolul Ceva tare mai este putred, dar nu in Danemarca, ci in Suedia apare prima dată în Glasul.info.

„ÎMI CAUT RUDELE DIN IAŞI…”

Desi nu traita in carne vie prin experienta personala, ci prin durerea familiei in care a crescut, in care respira, Domnica Cobel a lui Ilie din Patrautii de Sus, raionul Storojinet, cu toate ca inca e tanara (e nascuta in 1961),  cunoaste nu din auzite despre ororile bolsevice, comise dupa „eliberarea” tinutului bucovinean de catre iscoadele sovietice.

Isi cauta pana in prezent ruda rupta din sanul familiei ca frunza de pe ram si suflata de furtunile istoriei departe de cei scumpi si dragi. Or, istoria familiei sale se ingemaneaza cu durerea zguduitoare si calvarul prin care au trecut mii de familii ale etnicilor romani, instrainati de Tara, cu crucea neamului romanesc purtata pe umerii celor ale caror oseminte au fost aruncate in gropi comune, sub zapezi siberiene, in stepele sterpe ale  Kazahstanului, in rapile de pe malurile lacurilor Onega si Ladoga etc.

„ÎMI CAUT RUDELE DIN IAŞI…”

Ori, o soarta asemanatoare  a avut si bunicul ei Gheorghe, vanat cu forta de rusi si dus la munci silnice in Karelia. Dramatica i-a fost soarta, murind in chinuri cristice ca Iisus pe crucea Golgotei.

N-a avut fericirea  sa se intoarca la bastina, sa fie laolalta cu ceilalti frati. A fost impuscat si aruncat intr-o garla, impreuna cu un alt vecin din sat. S-au sacrificat in floarea tineretii la altarul de jertfa al neamului si nu au nici mormant, nici cruce la capatai. 

Cititi intreg articolul pe: ZorileBucovinei.com

Articolul „ÎMI CAUT RUDELE DIN IAŞI…” apare prima dată în Glasul.info.

Pe 14 iulie 1765 Maria Tereza ordona ca toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani trebuiau mutate în alte părți. La aproximativ patru decenii dupa încheierea păcii de la Passarowitz, a început colonizarea Banatului românesc cu “elemente germano-catolice” (șvabi).

Potrivit Ordinului Curții de la Viena din 14 iulie 1765, semnat de Maria Tereza, “toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani,trebuiau mutate in alte părți”.

Prin Patenta de colonizare a imparatesei Maria Tereza din 25 februarie 1763 și mai apoi prin ordinul inaintat Oficiului de Colonizare bănațean în 1765, se dispunea strămutarea populației românești și implicit deposedarea acesteia de orice drept asupra terenurilor pe care îl deținea, făcându-se astfel loc pentru venirea și împământenirea șvabilor bănățeni.

Pe 14 iulie 1765 Maria Tereza ordona ca toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani trebuiau mutate în alte părți

Unul dintre cei mai înverșunati dușmani ai romanilor a fost contele Perlas Riap,  administratorul civil al Banatului, al cărui Memoriu privind alungarea populației românești a precedat Ordinul Curții de la Viena care dispunea mutarea populației românești în partea de sud a Torontalului. În 1768, contele Perlas Riap este destituit și dat pe mâna justiției din cauza afacerilor “necurate” pe care le desfășura la adapostul funcției oficiale deținute.

Transilvania in raporturile Romano-Austro-Ungare 1876-1886 – Corneliu Mihail Lungu

În urma ordinului imperial de la Viena, au fost alungate “340 de familii românești, cu vreo 2000 de suflete, în 500-600 de care cu boi, din comunele curat românești de odinioară Săcălaz și Serdin” si au pornit în bejenie către necunoscut, oferind o priveliște aidoma unui adevarat exod biblic.Coloniștii germani au schimbat numele comunelor Sacalaz și Serdin in Sackelhausen, respectiv  Schondorf (adica Sat Frumos).

Acțiuni și încercări de colonizare cu populație de origine germană au avut loc și dincolo de limitele geografice ale Banatului românesc, în Bucovina și Oltenia, însă în aceste zone Curtea de la Viena a întampinat numeroase dificultăți, soldații și autoritățile imperiale fiind hărțuite și atacate constant, mai ales de către cetele de haiduci din Oltenia.

https://youtube.com/watch?v=iU8SK_T0Utk

Glasul.info

Note: [1] primariasacalaz.ro/sacalaz/scurt-istoric

Articolul Pe 14 iulie 1765 Maria Tereza ordona ca toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani trebuiau mutate în alte părți apare prima dată în Glasul.info.

Ucraina, Polonia si cele trei state baltice (Lituania, Letonia si Estonia), condamna deportarile masive din timpul regimului stalinist carora le-au cazut victime cetatenii acestor tari in anii ’40 si cer Rusiei sa recunoasaca aceste crime, sa ofere compensatii celor afectati care inca mai sunt in viata sau familiilor acestora si sa renunte de asemenea la glorificarea atrocitatilor comise de catre regimul sovietic.

Tarile victime ale deportarilor staliniste cer despagubiri Rusiei

Intr-un comunicat comun, ministrii de justitie ai celor cinci tari amintesc de dramele umane inimaginabile prin care au trecut cei deportati si familiile acestora, condamnand crimele lase comise de catre un regim totalitar sovietic.

In calitate de mostenitoare a URSS, Federatia Rusa nu a luat nici o masura reparatorie fata de numeroasele victime ale regimului sovietic, nici macar de ordin moral, ba chiar mai mult, organizeaza cu dese ocazii festivitati grandioase de glorificare a trecutului sovietic si ale atrocitatilor comise de regimurile totalitare din timpul URSS.

Nu este pentru prima data cand Rusia, in calitate de succesoare a fostei Uniuni Sovietice, este blamata pentru crimele impotriva umanitatii savarsite in timpul regimului sovietic, multe dintre acestea fiind infaptuite chiar si dupa finalizarea celui de-al doilea razboi mondial, lagarele mortii din URSS, oribilele gulaguri, functionand pentru o perioada mult mai indelugata decat cele naziste si provocand un numar urias de victime.

Romania este si ea la randul ei, una din tarile cu numeroase victime ale deportarilor masive staliniste, modalitati barbare prin care autoritatile sovietice au dorit indepartarea oricarei posibile opozitii din tarile invadate, totul fiind initiat in urma semnarii infamului pact Molotov-Ribbentrop.

Articolul Tarile victime ale deportarilor staliniste cer despagubiri Rusiei apare prima dată în Glasul.info.

Presedintele Klaus Iohannis a trimis un mesaj de compasiune fata de evenimentele din 1915 prin care sute de mii de armeni au fost ucisi de trupele turcesti.

Cu aceasta ocazie, as dori sa amintesc de genocidul sovietic impotriva poporului roman, prin care aproximativ 1,2 milioane conationali de-ai nostri au fost torturati, ucisi, deportati, disparuti, infometati, urmare a ocuparii teritoriilor romanesti ale Basarabiei, Bucovinei de Nord si a Tinutului Hertei si prin instaurarea unui regim de teroare si de curatire etnica.

Dar de genocidul impotriva poporului roman ii mai pasa cuiva?

Poate, Presedintele Romaniei va rupe traditia tacerii vinovate a intregii clase politice romanesti asupra acestei tragedii si va trimite un mesaj pe data de 28 Iunie, ziua ocuparii Basarabiei de hoardele Kremlinului.

Si nu numai Presedintele Romaniei, dar si Casa Regala impreuna cu Parlamentul Romaniei au datoria sa se intruneasca in plen intr-o sedinta comuna de comemorare a acestui eveniment tragic din viata poporului nostru si al Istoriei noastre, in cadrul careia sa trimita un mesaj puternic atat poporului roman, cat si comunitatii internationale, ca putem ierta, dar nu putem uita.

Si, poate, macar odata, europarlamentarii reprezentanti ai poporului roman, solidari in Parlamentul European, vor cere cel putin un moment de reculegere fata de memoria romanilor disparuti ca urmare a invaziei sovietice, daca nu chiar o condamnare a atrocitatilor savarsite, ca un semn de reparatie si recunoastere a suferintelor romanesti.

Ar fi nevoie si de vointa politica, dar si de curaj politic. Dar, mai ales, de constiinta nationala. Ramane de vazut daca Romania are astazi o clasa politica capabila de un asemenea act.

Scepticismul meu este cauzat de faptul ca pentru inițiativa populara a construirii „Monumentului Patimilor Românești” prezentata si sustinuta de senatorul Titus Corlatean in plenul senatului inca din 2009, nici o institutie a statului roman nu a considerat necesar sa facă ceva.

Este edificator, in acest sens, raspunsul domnului Theodor Paleologu, ministrul culturii in cabinetul Boc, care declara cu seninatate ca nu are bani si spatiu pentru un asemenea monument.

Oare s-a schimbat ceva in mentalitatea politicienilor romani in anii care au trecut?

Un articol de Mircea Popescu, SUA

Articolul Dar de genocidul impotriva poporului roman ii mai pasa cuiva? apare prima dată în Glasul.info.

Zeci de mii de români din Basarabia şi nordul Bucovinei au fost deportaţi în Siberia. Unii din descendenţii acestora, copii la vremea aceea, trăiesc încă departe de baştină. Alţi români, din Basarabia, Bucovina sau Transcarpatia, au plecat sã munceascã în Siberia, unii stabilindu-se pentru totdeauna aici. Astãzi, Siberia rãmâne un teritoriu imens, prea puţin explorat, cu o istorie care o diferenţiazã de Rusia europeanã, un creuzet etnic formidabil.

Românii din Siberia

USB Voice Recorder Pen with TF Card Slot – $5.83

ROMÂNII DIN SIBERIA. Episodul 1: LELIA from Marian Voicu on Vimeo.

Politica sovietica de colonizare a marilor intinderi inghetate ale Siberiei a provocat moartea a milioane de oameni de diferite etnii, inclusiv etnici rusi. Nu trebuiau motive speciale pentru deportare, de multe ori se gasea un pretext oricat de mic pentru a putea deporta o familie si a indeplini astfel norma ceruta de catre autoritatile sovietice.

ROMÂNII DIN SIBERIA. Episodul 2: ISIDOR from Marian Voicu on Vimeo.

ROMÂNII DIN SIBERIA. Episodul 3: TAMARA from Marian Voicu on Vimeo.

ROMÂNII DIN SIBERIA. Episodul 4: RADU from Marian Voicu on Vimeo.

ROMÂNII DIN SIBERIA. Episodul 5: SEBASTIAN from Marian Voicu on Vimeo.

Articolul Românii din Siberia apare prima dată în Glasul.info.

Ucraina a fost si va ramane o regiune cu mari probleme mai ales in partea sa estica, o regiune care candva a fost colonizata artificial cu populatii de diferite etnii. Dar atrocitatile de acum s-au mai intamplat si in trecut.

Paradoxul este ca tot Odesa a fost orasul martor al acelor atrocitati numai ca atunci printre morti se numarau si romani.

Bolsevismul a fost si va ramane o ideologie criminala care dintotdeauna a provocat numai moarte si distrugere pe acest pamant. Bolsevicii nu ezita sa foloseasca orice mijloace, inclusiv terorismul, pentru a-si atinge scopurile.

Cu ai nostri cum ramane?

Indiferent de nationalitatea lor bolsevicii au fost si vor ramane cei mai odiosi criminali ai umanitatii.

Din pacate un numar urias de romani au fost ucisi cu brutalitate atat inainte de cel de-al doilea razboi mondial, in timpul sau cat si mai ales in perioada de glorie a bolsevismului in Romania 1944-1952.

Au fost omorati de multe ori oamnei nevinovati doar de frica potentialului pe care acesta il aveau.De multe ori auzim ca Romania este cu cateva zeci de ani in urma fata de occident.

Pai si de ce nu am fi daca timp de cateva zeci de ani bolsevicii au condus Romania si ne-au ucis sistematic elita?

Elitele romanesti au fost ucise miseleste ziua in amiaza mare iar in locul lor avem astazi “elite” care stau cu buzele lipite de fundul politicienilor sau marilor afaceristi securisti care s-au imbogatit furand statul roman.

Daca e sa adunam cati romani au fost ucisi de bolsevici ne dam repede seama ca romanii au avut parte de un adevarat genocid, de un adevarat holocaust. Pentru moartea romanilor cine a platit? Pe ai nostri cine ii plange?

Cu ai nostri cum ramane?

Sursa: Glasul-Moldovei.blogspot.com

Articolul Cu ai nostri cum ramane? apare prima dată în Glasul.info.