<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Gabriel Gherasim Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/gabriel-gherasim/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/gabriel-gherasim/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Wed, 09 Jun 2021 13:32:07 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Gabriel Gherasim Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/gabriel-gherasim/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Dan Negru o dezamăgire pentru poporul român</title>
		<link>https://glasul.info/2021/06/09/dan-negru-o-dezamagire-pentru-poporul-roman/</link>
					<comments>https://glasul.info/2021/06/09/dan-negru-o-dezamagire-pentru-poporul-roman/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gherasim Gabriel Teodor]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 09 Jun 2021 13:30:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii]]></category>
		<category><![CDATA[Dan Negru]]></category>
		<category><![CDATA[dezamăgire]]></category>
		<category><![CDATA[Gabriel Gherasim]]></category>
		<category><![CDATA[poporul român]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=114432</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Dan Negru o dezamagire pentru poporul roman. Pe 6 Iunie a.c. Dan Negru a acordat un interviu jurnalistului Dorin Galben din Basarabia. Dan Negru este un prezentator de mare success atat in Romania cat si in Basarabia (prezentatorul tv fiind un ‘usier de lux pentru celebritati’ ca sa-l citam pe domnul Negru insusi, din cadrul...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/06/09/dan-negru-o-dezamagire-pentru-poporul-roman/">Dan Negru o dezamăgire pentru poporul român</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">Dan Negru o dezamagire pentru poporul roman. Pe 6 Iunie a.c. Dan Negru a acordat un interviu jurnalistului Dorin Galben din Basarabia. Dan Negru este un prezentator de mare success atat in Romania cat si in Basarabia (prezentatorul tv fiind un ‘usier de lux pentru celebritati’ ca sa-l citam pe domnul Negru insusi, din cadrul interviului). </p>



<p class="has-medium-font-size">A raspuns insa patetic la o simpla intrebare despre prospectul reunificarii Basarabiei cu Romania. Prin acest lucru parca s-a spalat pe maini de campaniile de genocid contra romanilor din partea rusilor in Basarabia/Bugeac/Bucovina de Nord.</p>



<p class="has-medium-font-size"> Iata cum ar fi trebuit sa decurga NORMAL un interviu frumos pregatit de altfel de domnul Dorin Galben cu Dan Negru </p>



<p class="has-medium-font-size">Dorin Galben: Ce credeti despre unificarea (corect REunificarea) Basarabiei cu Romania? </p>



<p class="has-medium-font-size">Dan Negru: Domnule Galben in ce limba vorbim? </p>



<p class="has-medium-font-size">Dorin Galben: In limba romana </p>



<p class="has-medium-font-size">Dan Negru: Iata raspunsul la intrebarea dumneavoastra, mai ales cand Basarabia a ales DEMOCRATIC reunificarea cu Tara Mama in 1918. Cum a decurs INSA din pacate interviul… </p>



<p class="has-medium-font-size">Dorin Galben: Ce credeti despre unificarea (corect REunificarea) Basarabiei cu Romania? </p>



<p class="has-medium-font-size">Dan Negru: (uitandu-se &#8216;hatru&#8217; imprejur ca si cum ar fii vrut ca sa o tuleasca) Eu…nu sunt specialist. las treaba asta specialistilor. Serios? </p>



<p class="has-medium-font-size">Cand sfartecarea Basarabiei, Bucovinei de Nord si a Bugeacului a fost facuta de doua guverne socialiste German (national-socialist) si respectiv Rus (comunist-socialist) prin diktatul Ribentroff-Molotov, AMBELE CONDAMNATE DE ROMANIA, DE COMUNITATEA EUROPEANA SI CHIAR DE RUSII COTROPITORI, ii mai trebuie cuiva ca sa fie &#8216;specialist&#8217; ca sa spui ca trebuie repararea unei MARI NEDREPTATI si ca reunificarea aceluiasi neam este ceva de obtinut? Ce rusine domnule Negru, bravo domnule Galben pentru intrebarile incisive, de la REunificarea cu Romania, la stapanul Plahotniuc de la Chisinau –in prezent dat in urmarire internationala- al domnului Dan Negru.</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Dan Negru o dezamăgire pentru poporul român' data-link='https://glasul.info/2021/06/09/dan-negru-o-dezamagire-pentru-poporul-roman/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/06/09/dan-negru-o-dezamagire-pentru-poporul-roman/">Dan Negru o dezamăgire pentru poporul român</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2021/06/09/dan-negru-o-dezamagire-pentru-poporul-roman/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Scrisoare Deschisă VIP Magazin: Voronin Omul ‘Secolului’</title>
		<link>https://glasul.info/2021/05/30/scrisoare-deschisa-vip-magazin-voronin-omul-secolului/</link>
					<comments>https://glasul.info/2021/05/30/scrisoare-deschisa-vip-magazin-voronin-omul-secolului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gherasim Gabriel Teodor]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 30 May 2021 10:49:19 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Republica Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[Gabriel Gherasim]]></category>
		<category><![CDATA[Omul Secolului]]></category>
		<category><![CDATA[Scrisoare deschisă]]></category>
		<category><![CDATA[VIP Magazin]]></category>
		<category><![CDATA[VORONIN]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=114317</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Scrisoare Deschisă VIP Magazin: Voronin Omul ‘Secolului’ &#8211; Drept la Replica, De Gabriel Gherasim Bun gasit, in virtutea dreptului deontologc va solicit ca sa publicati Dreptul La Replica cu privire la denumirea de &#8216;om al secolului&#8217; pe asasinul Vladimir Voronin (vedeti oamenii torturati, violati si ucisi in bataie) in perioada lui 7 Aprilie cel sangeros.&#160;...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/05/30/scrisoare-deschisa-vip-magazin-voronin-omul-secolului/">Scrisoare Deschisă VIP Magazin: Voronin Omul ‘Secolului’</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<h2 class="wp-block-heading">Scrisoare Deschisă VIP Magazin: Voronin Omul ‘Secolului’ &#8211; Drept la Replica, De Gabriel Gherasim</h2>



<p>Bun gasit, in virtutea dreptului deontologc va solicit ca sa publicati Dreptul La Replica cu privire la denumirea de &#8216;om al secolului&#8217; pe asasinul Vladimir Voronin (vedeti oamenii torturati, violati si ucisi in bataie) in perioada lui 7 Aprilie cel sangeros.&nbsp;</p>



<p><a href="https://stiri.md/article/politica/vip-magazin-despre-desemnarea-lui-vladimir-voronin-drept-omul-secolului">https://stiri.md/article/politica/vip-magazin-despre-desemnarea-lui-vladimir-voronin-drept-omul-secolului</a></p>



<p>7 Aprilie &#8211; Fete violate si atat fete cat si baieti au fost rapiti de pe strada si au fost batuti cu bestialitate si pe strazi si in secțiile de politie de comunistii lui Voronin. Contribuabilii din Moldova au platit o gramada de bani dupa ce victimele au dat in judecata cu succes Moldova la Comunitatea Europeana : <a rel="noreferrer noopener" href="https://www.youtube.com/watch?v=Z32LcMCF1HE" target="_blank">https://www.youtube.com/watch?v=Z32LcMCF1HE</a></p>


<p style="text-align: center;"><iframe title="YouTube video player" src="https://www.youtube.com/embed/Z32LcMCF1HE" width="560" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>


<p>Desemnand un tradator de neam (care a definit tricolorul romanesc SI al Moldovei drept ‘steag fascist’) (?!), un asasin care a ordonat RAPIREA, VIOLAREA si OMORAREA copiilor la 7 Aprilie ati aratat ca sunteti lipsit de DISCERNAMANT PROFESIONIST. Si cand NU VA RESPPECTATI VOI, nici criminalii nu va respecta. Voronin v-as spus-o in fata: “Nu sunt nici sponsor si nici nu cant la vioara deci…de unde premierea?” Intr-adevar.</p>



<p>Faptul ca dati magareata responsabilitatii pe ‘alegatori’ nu va scuza pentru ca aveati dreptul ca sa REFUZATI ca sa va ATASATI numele si prestigiul publicatiei de premierea unui criminal.</p>



<p>In fapt orice invatatoare de gradinita v-ar fii rasuns: “mai Gherghita, daca aceeiasi ‘alegatori’ v-ar fii spus ca s ava aruncati de pe meterezele de pe Cetatea Soroca, ati facut aceasta?”</p>



<p>Iata cine-I Voronin:</p>



<p>Gabriel Teodor Gherasim: Încă de pe timpul Imperiului Roman, zicala „Divide et Impera” („Împarte și domină!”) a fost folosită cu succes de toate imperiile în zonele ocupate. Ceea ce am văzut în Basarabia, au fost români basarabeni care „s-au dat cu rușii” și au devenit parte integrantă în persecutarea propriului popor. Mai greu de acceptat este că oameni ale căror familii au suferit crunt sub persecuția comunistă rusească nu numai că au pășit pe cadavrele înaintașilor și au trecut de partea opresorilor, dar au și devenit porta-voce a lor. Să îl luăm pe Vladimir Bujeniță, al cărui bunic matern, Isidor Sârbu, a fost luptător anticomunist și refugiat în România după ocuparea rusească a Basarabiei. E vorba de numele conspirativ de Vladimir Voronin (Cioara), fost și prezent milionar și președinte al comuniștilor, care a numit tricolorul Moldovei (deci românesc) „steag fascist”. Alt caz e tovarășa Zinaida Greceanii, fosta prim-ministru in present (inca!) in parlement, pusă de comuniști aserviți Moscovei, ai cărei părinți, Mărioara Ursu și Petrea Bujor, au fost deportați în Siberia în anii ‘50. Ce instrumente și tehnici a folosit sistemul comunist de a fost în stare să desfigureze în așa hal indivizii, să îi transforme pe unii din victime, în asupritori?</p>



<p>Vitalia Pavlicenco: La Moscova lucrau/lucreaza laboratoare întregi pentru inventarea metodelor de spălare a creierelor, de intimidare și mutilare a etniilor din teritoriile ocupate de ruși. Am publicat multe materiale demonstrând acest lucru în „Mesagerul”, unde aveam și un interior de pagină intitulat „Între Est și Vest”. Apoi a fost acea frică să nu rămâi veșnic marginalizat, de aceea există „intratul în cârdășie” cu dușmanul. Ceea ce familia mea nu a făcut niciodată. Problema e dublă, mai ales dacă ne gândim că acum, când nu mai facem parte oficial din URSS sau Rusia, ne tot întrebăm de ce aceste personae și-au îndrăgit și își mai iubesc atât de zelos călăii. Acum poți încerca, cel puțin, să fii liber. Ei, uite, că nu, iar acești tipi nu fac decât să demonstreze că sunt șantajabili, că Securitățile moldovenească (fiind una prorusă) și rusă îi au la mână cu ceva palpabil și îi pun să danseze cum le convine lor. Întâi îi atrag în scheme de furt, acaparări, înavuțiri necinstite, apoi îi pun să danseze tananica rusească, îndreptată contra românilor. S-a întâmplat să fiu pe la cimitirul unde sunt înmormântate rudele lui Voronin, în zona de peste Nistru, de unde Securitatea „noastră” rusă alegea cadre, după principiul&nbsp;&nbsp;loialității față de comandamentele venite de la Moscova. Această ură a malului stâng al Nistrului împotriva României este ura Kremlinului pentru poporul român deștept, frumos, harnic și care, iată, e în rând cu lumea civilizată.</p>



<p>Fragment din cartea: Romania Martirii si Supravietuitorii din Comunism format Audio.</p>



<figure class="wp-block-embed is-type-video is-provider-youtube wp-block-embed-youtube wp-embed-aspect-16-9 wp-has-aspect-ratio"><div class="wp-block-embed__wrapper">
<iframe title="Carte Audio Romania Martirii si Supravietuitorii din Comunism" width="720" height="405" src="https://www.youtube.com/embed/tEZA-Z9cMlI?start=3327&#038;feature=oembed" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" referrerpolicy="strict-origin-when-cross-origin" allowfullscreen></iframe>
</div></figure>



<p>Iata si formatul tiparit</p>



<p><a rel="noreferrer noopener" href="http://gabrielgherasim.com/uploads/1/1/7/0/117084179/romania.martirii_si_____supravietuitorii_din_comunism.pdf" target="_blank">http://gabrielgherasim.com/uploads/1/1/7/0/117084179/romania.martirii_si_____supravietuitorii_din_comunism.pdf</a></p>



<p>VIP Magazin are sansa ca sa dreaga marasmul in care s-a bagat: 1) RETRAGETI criminalului Vladimir Vornonin premiul de ‘om al secolului’ dupa cum a facut regina Angliei cu Ceausescu dupa ce a fost impuscat in 1989; 2) RESTAURATI premiile acelor oameni DEMNI care au RENUNTAT CA PROTEST la premiile lor fata de alegerea NEINSPIRATA a dumneavoastra ca urmare a alegerii nefaste a lui Vornin; si 3) DESEMNATI POSTUM premiul de ‘OM AL SECOLULUI’ lui VALERIU BOBOC tanarul OMORAT IN BATAIE DE CATRE SATRAPII COMUNISTI AI LUI VORONIN.</p>



<p></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Scrisoare Deschisă VIP Magazin: Voronin Omul ‘Secolului’' data-link='https://glasul.info/2021/05/30/scrisoare-deschisa-vip-magazin-voronin-omul-secolului/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/05/30/scrisoare-deschisa-vip-magazin-voronin-omul-secolului/">Scrisoare Deschisă VIP Magazin: Voronin Omul ‘Secolului’</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2021/05/30/scrisoare-deschisa-vip-magazin-voronin-omul-secolului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Reflecții la răsturnarea din 1989 și impactul mintal după 30 de ani</title>
		<link>https://glasul.info/2019/11/27/reflectii-la-rasturnarea-din-1989-si-impactul-mintal-dupa-30-de-ani/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/11/27/reflectii-la-rasturnarea-din-1989-si-impactul-mintal-dupa-30-de-ani/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gherasim Gabriel Teodor]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 27 Nov 2019 00:34:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii]]></category>
		<category><![CDATA[după 30 de ani]]></category>
		<category><![CDATA[Gabriel Gherasim]]></category>
		<category><![CDATA[impactul mintal]]></category>
		<category><![CDATA[răsturnarea din 1989]]></category>
		<category><![CDATA[Reflecții]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=105092</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Comunismul ne-a afectat nivelurile de funcționare cu efecte nocive: 1&#8211;Efecte intra-personale: trăirea internă/launtrică (mintal-perceptual emotiv-simțăminte) 2&#8211;Efecte inter-personale (ce, când, unde, de ce, cand și cu cine) vorbim cu oamenii individual sau în grup. 3&#8211;Efecte intra-grup (cu ‘ai noștri’) 4&#8211;Efecte inter-group (cu ‘ceilalți’) -Interviu în numărul din 18 aprilie, 2018 Romanian Journal • New York, Cu...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/11/27/reflectii-la-rasturnarea-din-1989-si-impactul-mintal-dupa-30-de-ani/">Reflecții la răsturnarea din 1989 și impactul mintal după 30 de ani</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-background-color">Comunismul ne-a afectat nivelurile de funcționare cu efecte nocive:<br> <strong>1</strong>&#8211;<strong><em>Efecte intra-personale</em></strong>: trăirea internă/launtrică (mintal-perceptual emotiv-simțăminte)<br> <strong>2</strong>&#8211;<strong><em>Efecte inter-personale</em></strong> (ce, când, unde, de ce, cand și cu cine) vorbim cu oamenii individual sau în grup.<br> <strong>3</strong>&#8211;<strong><em>Efecte intra-grup</em></strong> (cu ‘ai noștri’)<br> <strong>4</strong>&#8211;<strong><em>Efecte inter-group</em></strong> (cu ‘ceilalți’)</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color"><strong>-Interviu în numărul din 18 aprilie, 2018 Romanian Journal • New York, Cu Doamna profesoară Mariana Terra</strong></p>



<h4 class="wp-block-heading"><strong> Înainte de 1989 și dup</strong>ă</h4>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color">“Să ne întoarcem la momentul plecării în Italia, la tratament. În sfârșit, în ianuarie 1984 am plecat în Italia. La Otopeni, securiștii m-au ridicat de pe targa pe care zăceam și m-au căutat pentru posibilă contrabandă. </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color">Ne-au spart și valizele, căutând ceva incriminant în căptușeala lor. Tata s-a văzut nevoit să scoată cureaua lui și pe-a mea de la pantaloni ca să avem cu ce lega gențile. Așa am plecat din România comunistă. </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color">Toată socoteala a durat vreo oră și îmi aduc aminte că, la intrarea în avion, pasagerii (care observaseră toată procedura din sala de așteptare), erau, culmea, furioși pe noi, pe mine și pe tata, din cauza întârzierii, nu pe securiști. </p>



<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color">Erau instruiți să se supere pe victime, nu pe călăi. Absurdul trait. Totul ne-a lăsat un gust amar. Apropo, dupa caderea comunismului in 1989, tata a propus prin consulul Constantinescu din California schimbarea numelui aeroportului din „Otopeni” în „Henri Coandă”, propunere care a fost aprobată şi care a dus la numele aeroportului de azi.</p>
</div></div>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color">Nu e de mirare. Spălarea creierelor din vremea comunismului a creat monștri de gândire și de atitudine. Continuați, vă rog. Trei luni mai târziu, la Spitalul „La Granda Niguarda” din Milano mi s-a făcut transplantul mult dătător de sănătate și de viață. Plecasem din „raiul comunist” pe targă și am fost vindecat în „capitalismul corupt” de către specialiști creștini. </p>



<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color">Vă dați seama ce lecție de iubire creștinească am învățat din această experiență. După ce am plecat, comuniștii au regretat că ne-au lăsat pe tata și pe mine Afară. Au cerut guvernului italian să ne trimită înapoi, spunând că au găsit un tratament similar în România, cee ce era o minciună. Imediat am cerut azil politic și am solicitat să emigrăm în SUA.” </p>
</div></div>



<p class="has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-background-color"> Comunismul ne-a afectat de asemenea la trei nivele din dimensiunea vieții:</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-background-color"><strong>Genetic</strong> (apa toxica, poluarea aerului, subnutriția, omorârea bebelușilor cu zile în incubatoare fără căldură și a pacienților în general din lipsa de medicamente și tratamente medicale existente în Vest, care în 50 de ani ne-au modificat structura genetică).</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-background-color">Traumele decimării a 10% din populatia Tarii în închisori, a celor mai buni dintre noi și Securitatea comunistă omorând populația direct (grănicerii de pe Dunăre pe fugarii înspre Vest, și predarea basarabenilor care au trecut Prutul înapoi rușilor și care veneau ca refugiați) sau lent (prin transformarea Tarii într-o colonie de sclavi cu noii boieri aciuati in Cartierul Primaverii, la statiuni  precum Neptun s.a.m.d.), controlul și piedicele puse de comuniști oamenilor de caracter integru și merit profesionist adevărat (fuga Nadiei Comaneci, exilul lui Gheorghe Zamfir și a celor prezenți în parohiile românesti de pe glob, de exemplu).</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-background-color"><strong>Extern/Social:</strong> pierderea de valori superbe ale națiunii daco-române, de la distrugerea în pușcării, al fugii în exil.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-background-color"><strong>Perceptual:</strong> confundarea României (Țara) cu România (partidul Comunist) și prin urmare dezicerea de Țară. Valorile acestea se însumează în procentajul: 50% genetic; 10% factorii externi; și 40% percepțiile noastre care dau sau nu un rost de recunoștință sau indiferență, sau disperare a vieții noastre.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-background-color">Doamna Elena Mitru în Bagheta Roșie îl citează pe Petre Țuțea care spunea că a avut ghinionul ca să facă treisprezece ani de pușcărie pentru un popor de idioți. În aparenta derogatorie, aceasta reflecție a lui Țuțea este de fapt o declarație de dragoste pentru români. </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-background-color">Asta pentru ca dragostea implică sacrificiu, și cine se sacrifică pentru altcineva face o decizie sentimentală, nu logică, deci anti-logică, prin urmare este un idiot /idioată.</p>



<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p class="has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-background-color">Socialismul în schimb (Nazist și Comunist) sacrifică pe altii. Comuniștii au sacrificat 200 de milioane de oameni în 100 de ani (și continua). În timp ce sacrificul din dragoste este un dar de sine din iubire, sacrificiul altora, este făcut din ură și fără aprobarea victimelor.</p>
</div></div>



<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p class="has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-background-color">Comunismul este o mișcare satanistă dupa cum pastorul și supravietuitorul pușcăriilor comuniste Richard Wurmbrand a detailat în cartea sa Marx și Satana. Scopul satanismului este sacrificiul de vieți umane lui Lucifer. În timp ce în Crestinism, Isus s-a sacrificat pentru oameni, în satanism se așteaptă sacrificarea oamenilor lui Lucifer.</p>
</div></div>
</div></div>



<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p class="has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-background-color"> Sub egida ateismului, comunismul a folosit simbolismele satanice precum cel al stelei roșii, falsul Mesia (Lenin), falsul mormânt “sfânt” (mumia lui Lenin dinKre mlin), și distrugerea de locașuri religioase cu coruperea celor care au supraviețuit în numele“clasei muncitoare” (în special al locașurilor creștine).</p>
</div></div>



<p class="has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-background-color">Pentru că satanismul solicita de la credincioșii săi  “ordine prin haos” și sadism, sacrificul de tip genocid de vieți umane este o constantă precedată de abuz mintal, emotiv, fizic/sexual, duse până la exacerbare.</p>



<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p class="has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-background-color">Astfel vedem ceremonii satanice de “reeducare” a oamenilor pe sistem satanic, de la pușcăriile și gulagurile comuniste (fenomenul Pitești), la școlile cu îndoctrinare bazată pe ura, turnătorie și îndoctrinarea spre genocid a copiilor, adolescenților și a adulților, sub titulatura inocentă de “revoluție.”</p>
</div></div>
</div></div>
</div></div>



<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p class="has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-background-color">Ori revoluție/revolver, înseamna întoarcerea cu fundul în sus a omenirii, care implică inainte de orice, distrugere. Și nazistii lui Hitler ca și comunistii lui Stalin si Mao au folosit etichete simpliste pentru oamenii pe care au vrut să-i distrugă, chemându-i “inferiori” și “dușmani.” Atat Hitler cât și dictatorii comuniști s-au inspirat din lucrările bazate pe falsele biologii și sociologii ale lui Karl Marx.</p>
</div></div>
</div></div>
</div></div>



<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p class="has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-background-color">Iar Karl Marx a venit dintr-o familie satanică și a aplicat strategia de minciună: Cea mai bună strategie a diavolului este ca să ne convingă ca nu există (ateismul). Scrierile, agenda, și acțiunile generate de scrierile sale au aratat în schimb exact opusul: comunismul este un cult satanic bazat pe sacrificiul de victime siluite de sistem.</p>
</div></div>
</div></div>



<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p class="has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-background-color">Dupa căderea cel puțin oficială a comunismului și ridicarea cortinei de fier, s-a strecurat în România și pleava din Occident, nu numai abundența mult dorită.</p>
</div></div>
</div></div>



<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p class="has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-background-color">Diferența este ca acum, spre diferența de comunism alegem individual căile vieții. Guvernul nu ne mai trimite Securitatea ca să ne aresteze pentru “crima de gândire” sau crima de “liber cuvânt.” Suntem liberi arbitri și putem alege calea spre libertate, dictatura sau libertinaj. Să nu uităm că germanii au ales nazist-socialismul în mod democratic, pe când românii au trebuit să aiba rezultatul alegerilor nu numai măsluite, ci chiar inversate, ca să aiba pe cei o mie de oameni care se declarau membrii de partid comunist în perioada interbelică cocoțați la putere (cu crimele executate de armata rusească ocupantă).</p>
</div></div>



<p class="has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-background-color">În perioada comunistă eram numai în controlul lăuntric (intra-personalul). Acum avem același acces la sine dupa cum putem alege și cu cine ne asociem. Depinde de noi ca să ne implementăm drepturile și responsabilitățile de români și în aceasta constă marea diferență dintre comunism și post comunism.</p>



<p class="has-medium-font-size">Pagina autorului<br> Web: <a href="http://gabrielgherasim.com/index.html">http://gabrielgherasim.com/index.html</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Reflecții la răsturnarea din 1989 și impactul mintal după 30 de ani' data-link='https://glasul.info/2019/11/27/reflectii-la-rasturnarea-din-1989-si-impactul-mintal-dupa-30-de-ani/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/11/27/reflectii-la-rasturnarea-din-1989-si-impactul-mintal-dupa-30-de-ani/">Reflecții la răsturnarea din 1989 și impactul mintal după 30 de ani</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/11/27/reflectii-la-rasturnarea-din-1989-si-impactul-mintal-dupa-30-de-ani/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Invitație la lectură: &#8220;Români cu care ne mândrim -ROMÂNII DIN BUCOVINA&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2018/12/08/invitatie-la-lectura-romani-cu-care-ne-mandrim-romanii-din-bucovina/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/12/08/invitatie-la-lectura-romani-cu-care-ne-mandrim-romanii-din-bucovina/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 08 Dec 2018 14:58:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bucovina]]></category>
		<category><![CDATA[Gabriel Gherasim]]></category>
		<category><![CDATA[Invitație la lectură]]></category>
		<category><![CDATA[Români cu care ne mândrim]]></category>
		<category><![CDATA[Românii din Bucovina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=95805</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Înaintaşii neamului românesc din Nordul Bucovinei în prezent ocupată de Ucraina au lăsat urme semnificative atât în istoria şi cultura Ucrainei (Mitropolitul Kievului Petru Movilă, folcloristul şi savantul Acad. Grigore Bostan, coautorul Constituţiei Ucrainei şi europarlamentarul Dr. Ion Popescu, faimoasa cântăreaţă Sofia Rotaru ş.a.m.d.), cât şi în istoria şi cultura României (fraţii Hurmuzachi, Ioan Mihaly...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/12/08/invitatie-la-lectura-romani-cu-care-ne-mandrim-romanii-din-bucovina/">Invitație la lectură: &#8220;Români cu care ne mândrim -ROMÂNII DIN BUCOVINA&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-drop-cap has-medium-font-size">Înaintaşii neamului românesc din Nordul Bucovinei în prezent ocupată de Ucraina au lăsat urme semnificative atât în istoria şi cultura Ucrainei (Mitropolitul Kievului Petru Movilă, folcloristul şi savantul Acad. Grigore Bostan, coautorul Constituţiei Ucrainei şi europarlamentarul Dr. Ion Popescu, faimoasa cântăreaţă Sofia Rotaru ş.a.m.d.), cât şi în istoria şi cultura României (fraţii Hurmuzachi, Ioan Mihaly de Apşa, Iancu Flondor, Dmitrie Onciul şi Ion Nistor, poeţii Arcadie Suceveanu, Vasile Tărâţeanu etc.).</p>



<p class="has-medium-font-size">Cartea poate fi citită integral pe&nbsp;<a href="http://gabrielgherasim.com/index.html"><strong>http://gabrielgherasim.com/index.html</strong></a></p>



<p class="has-medium-font-size">De la gimnaziul din Cernăuţi, îndrumat de Aron Pumnul, şi-a luat zborul simbolul românismul Mihai Eminescu. O eventuală enciclopedie consacrată personalităţilor reprezentative ale comunităţilor româneşti din Ucraina ar întruni câteva volume… </p>



<p class="has-medium-font-size">Fiind cetăţeni loiali ai statului ucrainean îşi revendică în permanenţă drepturile fireşti de a fi români, de a se considera populaţie autohtonă, de a se bucura de standardele europene în domeniul drepturilor omuluiu, de drepturile şi libertăţile funamentale ale minorităţilor etnice.<br></p>



<p class="has-medium-font-size">Şi totuşi…<br></p>



<p><strong><em>&#8220;Izvorul tuturor răutăţilor şi pustiirii acestor părţi, a Moldovei Ţării de Sus, este risipa şi pustietatea cauzată de către ucrainienii cazaci, stingerea ţării noastre&#8221;.</em></strong><br></p>



<p class="has-medium-font-size">Aşa caracteriza cronicarul Miron Costin acţiunile politice ale lui Bogdan Hmelniţki, considerat la Kiev drept “Întemeietorul statului ucrainean”. Miron Costin şi-a exprimat temerea profetică că &#8220;răutăţile&#8221; vor afecta şi viitorul:</p>



<p> <strong><em>&#8220;…cu cale ne este şi nouă a pomeni povestea lui Hmil, hatmanul căzăcesc, de la care vremi s-au început şi răul nostru, în care şi până astăzi ne aflam cu acest pământ la cumplite vremi şi Dumnezeu ştie de nu şi peste veacul nostru trăitoare&#8221;.</em></strong><br></p>



<p class="has-medium-font-size">Relaţiile româno-ucrainene au demarat în vremea lui Hmelniţki, care a invadat de câteva ori voievodatul Moldovei, “Încuscrându-se” cu forţa cu Vasile Lupu, care a dat-o pe Ruxandra, dupa fiul hatmanului, Timus, descris astfel: </p>



<p><strong><em>&#8220;ce numai chipul de om îl avea, firea toată fiindu-i de fiară sălbatecă&#8221;.</em></strong> </p>



<p class="has-medium-font-size">Hmelniţki şi-a inceput oscilaţiile politice printr-o rebeliune împotriva polonezilor, pentru ca mai apoi să se alieze cu tătarii, invadând ş i prădând pe toţi vecinii săi, pentru ca în final să se arunce în braţele Moscovei, deschizând drumul acesteia către Europa.<br></p>



<p class="has-medium-font-size">Independenţa Ucrainei, doar după 1991, trage după ea toate tarele regimului sovietic. Fără să aibă parte de nici o altă tradiţie statală, Kievul promovează în continuare politicile sovietice, modul sovietic de a privi lumea, pe care încearcă să le acopere cu o poleială democratică (inclusiv după schimbarea cu noul regim, presupus ‘democratic’). </p>



<p class="has-medium-font-size">Fiind de fapt numai o replică miniaturizată a imperiului sovietic, Ucraina pare că nu ştie şi nu poate să abordeze într-un mod diferit relaţiile cu vecinii săi, decât prin promisiuni despre democraţie false, şi acţiuni deschise sau conspirativ dictatoriale (vezi asaltarea ecologică a canalului Bâstroe, sau deznaţionalizarea forţată a românilor prin persecutarea mass mediei şi a intelectualilor români din teritoriile ocupate).<br></p>



<p class="has-medium-font-size">Am rugat pe Doctorul Ion Popescu, ca să ne edifice mai detailat asupra istoriei şi a realităţilor românilor din teritoriile ocupate atât de fraudulos de Ucraina, cel mai recent ca ‘dar’ de independenţă faţă de…ruşi, din partea Rusiei şi ‘re-cedate’ în mod repetat de către guvernele Iliescu-Constantinescu.</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Invitație la lectură: &quot;Români cu care ne mândrim -ROMÂNII DIN BUCOVINA&quot;' data-link='https://glasul.info/2018/12/08/invitatie-la-lectura-romani-cu-care-ne-mandrim-romanii-din-bucovina/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/12/08/invitatie-la-lectura-romani-cu-care-ne-mandrim-romanii-din-bucovina/">Invitație la lectură: &#8220;Români cu care ne mândrim -ROMÂNII DIN BUCOVINA&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/12/08/invitatie-la-lectura-romani-cu-care-ne-mandrim-romanii-din-bucovina/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Simpozion dedicat Centenarului în SUA: &#8220;Bucovina și Reunirea&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2018/11/22/simpozion-dedicat-centenarului-in-sua-bucovina-si-reunirea/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/11/22/simpozion-dedicat-centenarului-in-sua-bucovina-si-reunirea/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gherasim Gabriel Teodor]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 22 Nov 2018 15:16:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Românii din SUA]]></category>
		<category><![CDATA[Bucovina și Reunirea]]></category>
		<category><![CDATA[centenarul]]></category>
		<category><![CDATA[Gabriel Gherasim]]></category>
		<category><![CDATA[New York]]></category>
		<category><![CDATA[Romanii din SUA]]></category>
		<category><![CDATA[Simpozion]]></category>
		<category><![CDATA[SUA]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=95590</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Simpozion dedicat Centenarului în SUA: &#8220;Bucovina și Reunirea&#8221; 15 noiembrie 1918: Congresul Bucuvinei hotăreşte în unanimitate: “Noi Congresul general al Bucovinei întrupând suprema putere a ţării şi fiind investit singur cu putere legiuitoare, în numele suveranităţii Naţionale,Hotărâm Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei cu vechile hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/11/22/simpozion-dedicat-centenarului-in-sua-bucovina-si-reunirea/">Simpozion dedicat Centenarului în SUA: &#8220;Bucovina și Reunirea&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Simpozion dedicat Centenarului în SUA: &#8220;Bucovina și Reunirea&#8221; </span></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style7">
<h4>15 noiembrie 1918: Congresul Bucuvinei hotăreşte în unanimitate: “Noi Congresul general al Bucovinei întrupând suprema putere a ţării şi fiind investit singur cu putere legiuitoare, în numele suveranităţii Naţionale,Hotărâm Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei cu vechile hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”</h4>
</div>
<div class="gk-textblock" data-style="style1">
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">“Duminică, 11 noiembrie a.c., la Biserica &#8220;Sfinții Apostol Petru și Pavel&#8221; din Astoria, Queens, New York, s-a desfășurat Simpozionul având ca teme: Sfârşitul Primului Război Mondial și Reunirea Bucovinei cu Regatul României, în vechile hotare adoptate de Congresul Bucovinei în 15 noiembrie 1918. Domnul Gabriel Gherasim, istoric, psiholog, scriitor, a prezentat în sinteză materialul de mai jos.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">1) Într-un documentar al cinematografiei românești din 1939, intitulat &#8220;Aspecte din Cernăuți&#8221;, orașul Cernăuți era descris așa:</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8220;Pe o colină deasupra Prutului se ridică, Cernăuțiul, capitala Bucovinei. În centrul orașului, în fața primăriei, se înalță monumentul Unirii Bucovinei. Catedrala Ortodoxă domină întreg orașul. Mai departe, în mijlocul unei vaste pieți, se află Teatrul Național, locaș de cultură românească. Străzile Cernăuțiului sunt străbătute de troleibuze moderne. Palatul Metropolitan adăpostește istorica sală unde în 1918 s-a proclamat unanim unirea Bucovinei cu Regatul Român.&#8221;</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">2) Deci, cum s-a reunit Bucovina cu Patria Mamă? Criza Austro-Ungară din 1918 a produs efecte și în Bucovina. Aici, atât românii cât și ucrainenii pretindeau ca Bucovina să facă parte țările lor de obârșie.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">5 din cei 6 parlamentari români de la Viena erau pentru reunirea Bucovinei cu România, dar fiind în minoritate față de parlamentarii ucraineni, au preferat să fie emisarii lui Iancu Flondor de la Cernăuți, care organiza reunirea Bucovinei. Sextil Puscaru, cu &#8220;Glasul Bucovinei&#8221;, și-a unit forțele cu Flondor. Al 6-lea parlamentar român de la Viena, Aurel Onciu, promova o împărțire a Bucovinei între România șia Ucraina. Ion Nistor, cu bucovinenii din Iași și de la Chișinău au cerut anexarea Bucovinei de către România pe cale militară.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Comitetul Ucrainean Regional promova o împărțire a Bucovinei între cele două țări. Adunarea Constituantă a Românilor a hotărât unirea integrală a Bucovinei cu Patria-Mamă într-un stat național independent. În cei 143 de ani de la anexarea Bucovinei de către austro-ungari, românii deveniseră minoritari. Pentru naționaliștii români, reparația istorică era mai importantă decât faptul că românii deveniseră minoritari.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Ucrainenii au trimis forțe militare care au ocupat Cernăuțiul și Nordul Bucovinei. România a trimis o divizie militară care să-i apere pe românii de sub ocupația ucraineană. Pe 11 noiembrie 1918, Generalul român Iacob Zadik și Iancu Flondor de la Consiliul Național Român au dat mâna în Cernăuți și administrația românească a fost instalată.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Naționaliștii ucraineni s-au retras ca să se lupte cu polonezii și cu rușii sovietizați, pe două fronturi eventual pierdute. Românii erau acum stăpâni pe situație și puteau pregăti în voie ceremonia Reunirii. Ion Nistor a redactat declarațua unirii și cu alți unioniști bucovineni reveniți la Cernăuți au creat majoritatea necesară pentru votul de succes.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Pe 29 Noiembrie 1918, în prezența generalului Zadik și a reprezentanților români din Basarabia și Transilvania, Congresul Național Român, cu membrii germani și polonezi, au exprimat prin aclamație:</span></h4>
<blockquote>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><em><strong>&#8220;Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei cu România până la Ceremuş, Colacin şi Nistru&#8221;</strong></em></span></h4>
</blockquote>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Reprezentanții ucraineni și evrei s-au abținut de la vor și înțelegerea cu aliații în 1916 de returnare a Bucovinei, Transilvaniei și Basarabiei României după război, a apăsat puternic în favoarea reunirii.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">3) După aceea au venit rușii.</span></h4>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style4">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><strong>”De când rușii te prădară / N-avem soare, nici odihnă</strong></span></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><strong>Fără tine n-avem țară / Bucovină, Bucovină”</strong></span></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><strong> (Ion Posteucă, român nord-bucovinean deportat în Siberia la 13 ani)</strong></span></h4>
</div>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Nordul Bucovinei a fost anexat de către URSS la 28 iunie 1940. Zona despre care nici nu s-a pomenit în ultimatumul din 1939 este teritoriul fostului Ținut Herța. (&#8230;)</span>”</h4>
</div>
<h4></h4>
<h4 style="text-align: right;"><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><strong>Gabriel Gherasim</strong></span></h4>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Simpozion dedicat Centenarului în SUA: &quot;Bucovina și Reunirea&quot;' data-link='https://glasul.info/2018/11/22/simpozion-dedicat-centenarului-in-sua-bucovina-si-reunirea/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/11/22/simpozion-dedicat-centenarului-in-sua-bucovina-si-reunirea/">Simpozion dedicat Centenarului în SUA: &#8220;Bucovina și Reunirea&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/11/22/simpozion-dedicat-centenarului-in-sua-bucovina-si-reunirea/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Români cu care ne mândrim: Interviu cu Doctorul Ilie Vasiliev, Prim Superior Vice – Președinte al Academiei Mondiale de Stiințe Medicale</title>
		<link>https://glasul.info/2018/10/30/romani-cu-care-ne-mandrim-interviu-cu-doctorul-ilie-vasiliev-prim-superior-vice-presedinte-al-academiei-mondiale-de-stiinte-medicale/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/10/30/romani-cu-care-ne-mandrim-interviu-cu-doctorul-ilie-vasiliev-prim-superior-vice-presedinte-al-academiei-mondiale-de-stiinte-medicale/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gherasim Gabriel Teodor]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 30 Oct 2018 20:58:31 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sanatate]]></category>
		<category><![CDATA[Academia Mondială de Stiințe Medicale]]></category>
		<category><![CDATA[Doctorul Ilie Vasiliev]]></category>
		<category><![CDATA[Gabriel Gherasim]]></category>
		<category><![CDATA[interviu]]></category>
		<category><![CDATA[Prim Superior Vice – Președinte]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=95318</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Români cu care ne mândrim: Interviu cu Doctorul Ilie Vasiliev, Prim Superior Vice – Președinte al Academiei Mondiale de Stiințe Medicale  Motto: “Medicina e știință la pacientul curabil si e artă la pacientul incurabil.” “Mentorul meu din România este Profesorul Academician Dr. George Litarczek. Patriarhul ATI (Anestezie Terapie Intensivă) al României, născut la Boston.” *...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/10/30/romani-cu-care-ne-mandrim-interviu-cu-doctorul-ilie-vasiliev-prim-superior-vice-presedinte-al-academiei-mondiale-de-stiinte-medicale/">Români cu care ne mândrim: Interviu cu Doctorul Ilie Vasiliev, Prim Superior Vice – Președinte al Academiei Mondiale de Stiințe Medicale</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Români cu care ne mândrim: Interviu cu Doctorul Ilie Vasiliev, Prim Superior Vice – </span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Președinte al Academiei Mondiale de Stiințe Medicale </span></h4>
<h4></h4>
<h4 style="text-align: right;"><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Motto: “Medicina e știință la pacientul curabil si e artă la pacientul incurabil.”</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">“Mentorul meu din România este Profesorul Academician Dr. George Litarczek. Patriarhul ATI (Anestezie Terapie Intensivă) al României, născut la Boston.” *</span></h4>
<h4></h4>
<h4 style="text-align: right;"><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Dr. Ilie Vasiliev</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Doctorul Ilie Vasiliev este o somitate in domeniul medicinii. Este unul din acei specialisti </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">români din care au provenit Dr. George Emil Palade, Dr. Constantin Dulcan si Dr. Nicolae </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Paulescu</span></h4>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style2">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><span style="color: #0000ff;"><strong>Gabriel Gherasim:</strong></span> Stimate Dr. Vasiliev, multumim pentru posibilitatea de a da sansa cititorilor </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">nostril ca sa va cunoasca si de a schimba idei in privinta medicinei din Centrul Estul Europei.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Va rog sa ne dati cateva date biografice despre dumneavoastra.</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style3">
<h4><span style="color: #ff0000;"><strong><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Dr. Ilie Vasiliev:</span></strong></span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; Sunt absolvent al Institutului de Medicină din Chișinău. Specialitatea Anestezie </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Treapie Intensivă (ATI). 2 ani am activat la Catedra de ATI din Sanct – Petersburg.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Am participat la reducerea mortalității mamei și copilului în Asia Mijlocie. Am avut </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">contact științific cu Profesorul Academician Dr. George Litarczek. Patriarhul ATI </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">(Anestezie Terapie Intensivă) al României cu savanți din Kiev, Moscova, </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">St.Petersburg, București. Activez pe specialitate de 35 de ani. Am publicat în </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">România, SUA, Moldova, Federația Rusiei, etc.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211;</span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Sunt respectat de comunitatea stiințifică mondială a Academiei Mondiale de </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Stiințe Medicale și recunoscut în grade și titluri știintifice și organizatorice </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">internaționale. </span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; MD. Academy Professor of Medicine. The First Senior Vice-President the World </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Academy of Medical Sciences The Chairman of the General Council of the World </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Academy of Medical Sciences (World Council). The Chairman of the “WAMS </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Moldovan National Committee” Senior Executive Board Member of the World </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Academy of Medical Sciences Senior Fellow of the Academy of the World </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Academy of Medical Sciences Full Membership of the “Academy Faculty” </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Executive Board Membership of the WAMS&#8217; International Medical Research </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Council (IMREC).Chief Executive Officer ResearchPort</span></h4>
</div>
<p><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211;</span><br />
<span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211;</span></p>
<div class="gk-textblock" data-style="style2">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><span style="color: #0000ff;"><strong>GG</strong></span>: De ce ati ales medicina ca si profesie si in ce masura vedeti medicina ca stiinta cat si </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">ca…arta?</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style3">
<h4><span style="color: #ff0000;"><strong><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Dr. IV: </span></strong></span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; Din copilărie – aveam atragerea îngrijirilor de bolnavi.</span><br />
<span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; Medicina o vad ca știință la pacientul curabil si ca artă la pacientul incurabil.</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style2">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><span style="color: #0000ff;"><strong>GG:</strong></span> Ce aspecte ale mediului etnio-socio-economico-cultural din viata dumneavoastra v-au </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">influentat modul in care traiti si practicati medicina?</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style3">
<h4><span style="color: #ff0000;"><strong><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">DR. IV:</span></strong></span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; Deficitul resurselor umane medicale în spațiul între Nistru și Prut</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style2">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><span style="color: #0000ff;"><strong>GG:</strong></span> Vorbiti catava limbi straine, care inseamna ca ati si citit si cercetat modul de a face </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">medicina in aceste lumi. Unde credeti ca medicina romaneasca poate ameliora scoala sa din </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">influenta acestor lumi si unde credeti ca medicina romaneasca poate educa alte scoli de </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">medicina?</span></h4>
</div>
<p><figure id="attachment_95325" aria-describedby="caption-attachment-95325" style="width: 730px" class="wp-caption aligncenter"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="size-full wp-image-95325" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2018/10/Vasiliev-I-Vasilieva-M-Va-1.jpg" alt="Români cu care ne mândrim: Interviu cu Doctorul Ilie Vasiliev Prim Superior Vice – Președinte al Academiei Mondiale de Stiințe Medicale" width="730" height="430" /><figcaption id="caption-attachment-95325" class="wp-caption-text">Români cu care ne mândrim: Interviu cu Doctorul Ilie Vasiliev Prim Superior Vice – Președinte al Academiei Mondiale de Stiințe Medical</figcaption></figure></p>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style3">
<h4><span style="color: #ff0000;"><strong><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Dr. IV: </span></strong></span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; Din fiecare colț al Globului și în fiecare loc, oriunde prin telemedicina on-line.</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style2">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><span style="color: #0000ff;"><strong>GG:</strong></span> Din tarile (neo)comuniste aflam des despre recoltarea de organe si ‘distribuirea lor’ </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">(contra cost) pacientilor din tarile bogate. Astfel Moldova schimba rinichi Israelului in anii 90’ </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">contra dializoare si in acelasi timp, a fost un scandal mare cu speculanti si a existat chiar o </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Axa a Raului intre Moldova-Israel-SUA, unde intermediari din Israel negociau cu romani din </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Basarabia vanzarea de rinichi (la preturi derizorii pentru donator), pe care mai apoi ii vindeau </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">la sume enorme pacientilor din SUA:</span></h4>
<h4></h4>
<h4><strong><a href="http://lupta-ns.blogspot.com/2009/08/axa-raului-new-york-ierusalim-chisinau.html" target="_blank" rel="noopener"><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">http://lupta-ns.blogspot.com/2009/08/axa-raului-new-york-ierusalim-chisinau.html</span></a></strong></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Aceasta este practica inca continua in China comunista, unde sunt prizonierii politici (in </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">particular Falung Gong, Uigurii si Tibetanii) carora li se preleveaza organele vitale si sunt </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">vandute pacientilor din tarile bogate:</span></h4>
<h4></h4>
<h4><strong><a href="https://www.cnn.com/2016/06/23/asia/china-organ-harvesting/index.html" target="_blank" rel="noopener"><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">https://www.cnn.com/2016/06/23/asia/china-organ-harvesting/index.html</span></a></strong></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Trebuie de mentionat ca aceste crime se fac in spitale din China construite de Occident.</span><br />
<span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Cum poate un doctor sa ramana in domeniul medical credincios principiului Primum Non </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Nocere (intai sa nu vatamezi), in contextual in care integritatea sa este amentitata aproape </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">zilnic de catre lacomiile legale si ilegale ale intereselor locale si internationale?</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style3">
<h4><span style="color: #ff0000;"><strong><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Dr. IV: </span></strong></span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; Odată cu succesul doctorului Christiaan Neethling Barnard de transplant reușit de </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">cord din start s-au făcut aparente și 2 probleme esențiale de conflict continuu: </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">donatorul și târgul, dar care sunt legitim reglamentate.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; Despre cele aflate al spațiului crimelor cu implicarea politicului am rămas șocat, </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">deoarece contravin principiulor medico-umanitare.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; Mulțumiri jurnaliștilor care au făcut cazurile transparente.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; Mă inseninez de ce a rămas inedit cu privire la propunerea creării porcinei transgene </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">ca purtătoare de xenoorgane.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; Viitorul în transplantologie este la organele artificiale, unde va dispărea donatorul, dar </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">nu și prețul, spre regret.</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style2">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><span style="color: #0000ff;"><strong>GG:</strong></span> In acelasi ton, am vazut interzicerea doctorilor de a acorda avorturi mamelor interesate in </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">aceasta procedure (cu pedeapsa la inchisoare in caz contrar) in timpul dictaturii comuniste a </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">lui Ceausescu din anii ’80. </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Si…in prezent exista eforturi ale guvernului neo-comunist de la Bucuresti de a forta doctorii </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">in acordarea avortului, in ciuda cauzelor cand doctorii obiecteaza ca sa faca acest lucru din </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">considerente etice (din nou, pedeapsa ar fii inchisoarea).</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Dupa parerea dumneavoastra, cum poate promova guvernul unui stat progresul medicului </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">profesionist prin prisma liberului arbitru al specialistului insasi?</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style3">
<h4><span style="color: #ff0000;"><strong><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Dr. IV: </span></strong></span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Specialistul și pacienta trebuie sa activeze doar în baza acordului informativ reciproc semnat, </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">conform legislației în vigoare și al umanismului, iar intervenţia politicului este abuzivă.</span></h4>
</div>
<p><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"> </span></p>
<div class="gk-textblock" data-style="style2">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><strong><span style="color: #0000ff;">G.G:</span></strong> Care credeti ca este influenta toxica a industrializarii fortate comuniste asupra </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">precipitarii bolilor si/sau a mortalitatii premature a paicentilor din tarile (neo)comuniste </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">(incepand cu apa, pamantul si aerul) ? </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Ce ar trebuit de facut pentru remedierea mediului inconjurator in acest sens?</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style3">
<h4><span style="color: #ff0000;"><strong><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Dr. IV:</span></strong></span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; Aplicarea pe larg al compusului chimic C14H9Cl5 </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Dichlorodiphenyltrichloroethane, cunoscut sub termenul general DDT,  de către </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">ex-URSS ne-a lăsat consecințe drastice de sănătate publică și astăzi.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; Aici politicul își pierde loco-regionalizarea, deoarece poluarea mediului echivoc </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">provoacă o mulțime de afecțiuni nocive, imunosupresive, cancerogene etc și </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">civilizațiiilor Lumii I ( radiația de la Cernobil) adus de nouri, etc din țările </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">neocomuniste.</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style2">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><span style="color: #0000ff;"><strong>GG:</strong></span> Care este cea mai frumoasa si miscatoare experienta care ati avut-o ca doctor ?</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style3">
<h4><span style="color: #ff0000;"><strong><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Dr. IV: </span></strong></span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; Absența mortalității obstetricale pe parcurs de 35 de ani de activitate în urgența </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">anestezie-terapie intensivă la o mulțime de cazuri critic-terminale.</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style2">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><span style="color: #0000ff;"><strong>GG:</strong></span> Care este cea mai trista experienta care ati avut-o ca doctor?</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style3">
<h4><span style="color: #ff0000;"><strong><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Dr. IV: </span></strong></span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; Piratarea proiectul meu (furtul intelectual) de a crea un departament de tehnologii </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">medicale novațiale.</span></h4>
</div>
<p><figure id="attachment_95323" aria-describedby="caption-attachment-95323" style="width: 730px" class="wp-caption aligncenter"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-95323" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2018/10/Ilie-Vasiliev-Academy-Profe.jpg" alt="Ilie Vasiliev Academy Professor of Medicine WAMS Director of Particular Clinic Via Intosana" width="730" height="430" /><figcaption id="caption-attachment-95323" class="wp-caption-text">Ilie Vasiliev Academy Professor of Medicine WAMS Director of Particular Clinic Via Intosana</figcaption></figure></p>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style2">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Ce este The World Academy of Medical Sciences al carui Prim Superior Vice –</span><br />
<span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Președinte sunteti?</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style3">
<h4><span style="color: #ff0000;"><strong><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Dr. IV: </span></strong></span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; Sunt Vice – Președinte al Academiei Mondiale de Stiințe Medicale (the First Senior </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Vice-President the World Academy of Medical Sciences). Academia Mondială de </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Stiințe Medicale este preocupată cu progresul și transparența științei medicale în </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">fiecare țară în numele umanismului. Foarte intens este și studiul cancerului.</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style2">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Ce planuri aveti pe viitor?</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style3">
<h4><span style="color: #ff0000;"><strong><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Dr. IV:</span></strong></span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; Să muncesc intesiv salvând o mulțime de vieți umane, ceia ce am și făcut 35 de ani.</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style2">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G:</strong></span> Ati mai avea de adaugat si alteceva pentru cititorii nostri?</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style3">
<h4><span style="color: #ff0000;"><strong><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Dr. IV: </span></strong></span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Sănătate la infinit!</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style2">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Cum pot cititorii nostril ca sa va contacteze?</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style3">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><span style="color: #ff0000;"><strong>Dr. IV</strong></span>:</span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; La email: ilievasiliev@gmail.com</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style2">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Stimate domnule doctor, Vasiliev, va multumim pentru timpul acordata cestui interviu.</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style3">
<h4><span style="color: #ff0000;"><strong><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Dr. IV: </span></strong></span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8211; Domniile sale Onorate GG Vă mulțumesc foarte mult. Cu deosebită considerație.</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style2">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">* George Litarczek (n. 22 decembrie 1925, Boston, SUA) este un profesor universitar doctor, </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">cetățean român și american, fiul Prof. Agr. Gheorghe Litarczek și al Stellei, ambii medici la </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">clinica medicală Colentina București.</span></h4>
</div>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Inginerul Carol Litarczek, bunicul lui George, a fost creatorul și directorul primei centrale </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">electrice din Craiova, inginer șef al orașului Craiova și al  județului Dolj , director și </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">constructor al societății de tramvaie din Iași.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Dr. George Litarczek a pus bazele experimentale și teoretice, alături de profesorul Dan </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Setlacec, ale specialității medicale de  anestezie  și reechilibrare hidroelectrolitică, a pus la </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">punct metoda  hipotermiei  ce a fost folosită în intervențiile pe cord deschis și a format </span><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">la  Spitalul Fundeni  o școală de anestezie și terapie intensivă de înaltă clasă.</span></h4>
<h4></h4>
<h4 style="text-align: right;"><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Gabriel Gherasim</span><br />
<a href="http://gabrielgherasim.com/index.html" target="_blank" rel="noopener"><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><strong>http://gabrielgherasim.com/index.html</strong></span></a></h4>
<h4></h4>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Români cu care ne mândrim: Interviu cu Doctorul Ilie Vasiliev, Prim Superior Vice – Președinte al Academiei Mondiale de Stiințe Medicale' data-link='https://glasul.info/2018/10/30/romani-cu-care-ne-mandrim-interviu-cu-doctorul-ilie-vasiliev-prim-superior-vice-presedinte-al-academiei-mondiale-de-stiinte-medicale/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/10/30/romani-cu-care-ne-mandrim-interviu-cu-doctorul-ilie-vasiliev-prim-superior-vice-presedinte-al-academiei-mondiale-de-stiinte-medicale/">Români cu care ne mândrim: Interviu cu Doctorul Ilie Vasiliev, Prim Superior Vice – Președinte al Academiei Mondiale de Stiințe Medicale</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/10/30/romani-cu-care-ne-mandrim-interviu-cu-doctorul-ilie-vasiliev-prim-superior-vice-presedinte-al-academiei-mondiale-de-stiinte-medicale/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Gabriel Gherasim: „Mă voi lupta mereu să țin vie memoria martirilor torturați de călăii comuniști în lume&#8230;&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2018/04/19/gabriel-gherasim-ma-voi-lupta-mereu-sa-tin-vie-memoria-martirilor-torturati-de-calaii-comunisti-in-lume/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/04/19/gabriel-gherasim-ma-voi-lupta-mereu-sa-tin-vie-memoria-martirilor-torturati-de-calaii-comunisti-in-lume/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gherasim Gabriel Teodor]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 19 Apr 2018 05:20:27 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[SUA]]></category>
		<category><![CDATA[călăii comuniști]]></category>
		<category><![CDATA[Gabriel Gherasim]]></category>
		<category><![CDATA[lupta mereu]]></category>
		<category><![CDATA[memoria martirilor]]></category>
		<category><![CDATA[Theodor and Us]]></category>
		<category><![CDATA[torturati]]></category>
		<category><![CDATA[vie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=34419</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Gabriel Gherasim: „Mă voi lupta mereu să țin vie memoria martirilor torturați de călăii comuniști în lume&#8230;&#8221; Motto: „Mă voi lupta mereu să țin vie memoria martirilor torturați de călăii comuniști în lume și în special pe suprafaţa unui pământ în care oasele celor ce au luptat şi suferit pentru condiţia mea umană zac negate,...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/04/19/gabriel-gherasim-ma-voi-lupta-mereu-sa-tin-vie-memoria-martirilor-torturati-de-calaii-comunisti-in-lume/">Gabriel Gherasim: „Mă voi lupta mereu să țin vie memoria martirilor torturați de călăii comuniști în lume&#8230;&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Gabriel Gherasim: „Mă voi lupta mereu să țin vie memoria martirilor torturați de călăii comuniști în lume&#8230;&#8221;</span></p>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Motto: „Mă voi lupta mereu să țin vie memoria martirilor torturați de călăii comuniști în lume și în special pe suprafaţa unui pământ în care oasele celor ce au luptat şi suferit pentru condiţia mea umană zac negate, ascunse, uitate, și/sau calomniate de către mentalitatea zilei.”</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">În aceste zile speciale pentru sufletul nostru de români creștini, când ne aflăm încă sub puternica impresie a Paștelui și a minunatelor slujbe din bisericile noastre, stăm de vorbă cu domnul Gabriel Teodor Gherasim, un om care crede cu tărie că nedreptatea, indiferent de cine și când a fost făcută, trebuie să fie cunoscută și incriminată.</span></h4>
<h4></h4>
<p><div class="divider"></div></p>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><strong><span style="color: #ff0000;">Reporter:</span></strong> Domnule Gherasim, vom începe discuția noastră întrebându-vă unde v-ați născut și, dacă vreți, descrieți-ne puțin acel loc.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #0000ff;"><strong>Gabriel Gherasim:</strong></span> În primul rând, doamna Mariana, bine v-am regăsit și vă mulțumesc pentru oportunitatea de a avea acest dialog. Eu am văzut lumina zilei în București, unde am crescut, în anii `70 și `80, înconjurat de dragostea și grija părinților. Verile, în timpul vacanțelor școlare, le-am petrecut în Bucovina, la bunici. Bucurestiul „meu” era un oraș îngrijit din cartierul Balta Albă, de unde făceam cu fratele meu și cu părinții escapade dese la Ateneul Român, la Teatrul de Operă și Balet și la alte diverse teatre. Țin minte liturghiile cu spectacularul cor de la Biserica Domnița Bălașa, cumpărăturile de la Romarta Copiilor și cochetul Magazin Muzica, unde stăteam în reverie uitândumă peste tot și încercând instrumente, de la cobze la banjo și de la naiuri la pian.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><strong><span style="color: #ff0000;">R.:</span></strong> Cum caracterizați copilăria pe care ați avut-o?</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><strong><span style="color: #0000ff;">G.G.:</span></strong> Am avut enormul noroc de a avea părinți iubitori și muncitori, care s-au sacrificat pentru casă ne educe frumos pe fratele meu și pe mine. Între cozile friguroase pentru mâncare și pentru articole de uz zilnic și jocurile copilăriei prin parc, la săniuș, compunerile de la limba română și franceză de la școală și lecturile cu orele de beletristică din biblioteca familiei, aleg să-mi aduc aminte de ceea ce a fost frumos. Un capitol aparte îl au memoriile frumoase din Bucovina bunicilor mei, unde am intrat în contact cu natura, animale, cântece, dansuri, obiceiuri (clacă, nunți, hramuri, colinde, Steaua, Plugușorul, Chiralesia, Paștele) și oameni care se duceau duminicile la biserică la fel ca și strămoșii noștri acum 2.000 de ani: îmbrăcați cu catrință, bundiță, ie, ițari, cojoc și cușme.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>R.:</strong></span> Tradițiile milenare ale neamului nostru se mai păstrează, dar în vremea noastră ele au mai mult sens decorativ, de spectacol, pe scenă.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Da, așa este. Lumea modernă a introdus și continuă să introducă lucruri moderne care nu întotdeauna sunt de admirat. Și asta se întâmplă peste tot în lume.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>R.:</strong></span> Există vreo întâmplare deosebită sau o personalitate care v-a rămas întipărită în memorie și care, eventual, v-a schimbat cursul vieții sau care v-a influențat în alegerea profesiei?</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Da, mă bucură această întrebare a dumneavoastră. Vreau să spun la început că în 1982 m-am îmbolnăvit de glomerulo-nefrită declanșată de la apa infectată de poluarea industrială socialistă, care ne-a poluat și otrăvit natura și pe mulți dintre noi. „Paradisul Muncitorilor” care era România comunistă, avea numai niște dializoare donate la Spitalul Carol Davila de americani după cutremurul de la 4 martie 1977 și care erau drămuite, în folosință exclusivă a pacienților cu neamuri în Comitetul Central al partidului și în Securitate. Inițial mi-au refuzat accesul pentru ca nu aveam &#8220;origine sănătoasă&#8221; (tata a fost deținut politic și a supraviețuit închisorilor comuniste) și m-au lăsat să mor. Am văzut cu ochii mei, lângă mine, la Spitalul Carol Davila, un bărbat, soț de 31 de ani, care a murit pentru că i s-a refuzat tratamentul salvator cu dializă, care era disponibil în același spital cu noi. L-au ținut internat până a murit, pentru ca nu avea conecții cu comuniștii la nivel de oligarhie. Tata fusese toată viața ”apolitic” și nu fusese membru de partid, „c-așa era la fabrică.” El fusese în pușcărie în anii `50, pentru „crima” de a fi mers cu prieteni, cu căruțele, în Suceava, pe la oameni cu stare colectând grâu din care au făcut pâini pe care le-au dat oamenilor din spitale și familiilor deținuților politici. </span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Asta a fost ”crima” </span><span style="font-size: 14pt;">tatălui meu pentru care a fost în închisoare. În celula în care fusese aruncat, tata a dat, timp de mai multe zile, porția sa de terci unui preot mai firav, ca să-i salveze viața. Și i-a salvat-o.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>R.:</strong></span> Deci tatăl dumneavoastră este personalitatea care v-a influențat major viața.Vorbiți-ne despre cum ați fost salvat și cine a contribuit la salvarea dumneavoastră.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Nu numai atât, dar personalitatea despre care voi vorbi m-a salvat pe mine de la o moarte sigură. Să vă povestesc: când tata a văzut cum comuniștii îmi pregăteau același destin ca al acelui pacient lăsat să moară, l-a căutat și l-a găsit pe acel prelat căruia îi salvase viața în închisoare.</span></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Acel preot era acum un ierarh al bisericii catolice din România. Acestuia i-a cerut ajutorul ca să-și salveze copilul, adică să mă salveze pe mine. Înalta față bisericească a intervenit la Spitalul Caritas, iar fostul Papă Ratzinger a semnat de la Viena, prin spital, cererea către statul român ca să-mi dea voie să merg în Vest. Doar așa mi s-a permis, în sfârșit, plecarea pentru transplant în Italia. Atunci doctorul meu nefrolog de la Carol Davila, dr. Mircea Penescu, a spus directorului Nicolae Ursea că „în unele situații politica trebuie să fie pusă de-o parte” și că „dacă nu-i dați voie copilulului să facă tratamentul, eu îmi dau demisia.” Abia atunci mi s-a permis tratamentul de dializă. Pentru cei care știu aceste valori, creatinina normală este între 1 și 2.</span></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Când am făcut prima dializă, ajunsese la 9. Orice comentarii sunt de prisos. Cel care a dat aprobarea pentru emiterea pașapoartelor tatălui meu și mie a fost un general de securitate care în anii `50 fusese, la Jilava, unul dintre torționarii tatălui meu. Da, așa s-au făcut mulți generali de securitate, prin torturi și omuciderea a 10% din populația nevi novată a ță rii. Peste ani, s-a întâmplat (ce cuvânt efemer) ca și acest fost torționar să fie tratat în acelasi timp cu mine, la același spital, la Carol Davila, de o boală degenerativă de rinichi și, la două luni după ce eu am plecat în Italia, el a murit. Știa poate că o să moară și a vrut să facă un act de bine înainte de a pleca dintre cei vii. Nu și-a amintit niciodată că îl bă tuse pe tatăl meu, uitase. Tata însă l-a ținut minte </span><span style="font-size: 14pt;">foarte bine, pentru că urmarea unei asemenea bătai i-a cicatrizat tot piciorul drept pentru restul vieții.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>R.:</strong></span> Dureroasă evocare care se vede că v-a emoționat profund. Ne pare nespus de rău că ați trecut prin aceste momente atât de tensionate. Să ne întoarcem la momentul plecării în Italia, la tratament.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> În sfârșit, în ianuarie 1984 am plecat în Italia. La Otopeni, securiștii m-au ridicat de pe targa pe care zăceam și m-au percheziționat pentru posibilă contrabandă. Ne-au spart și valizele, căutând ceva incriminant în căptușeala lor. Tata s-a văzut nevoit să scoată cureaua lui și pe-a mea de la pantaloni ca să avem cu ce lega gențile. Așa am plecat din România comunistă. Toată ”socoteala” a durat vreo oră și îmi aduc aminte că la intrarea în avion, pasagerii (care observaseră toată procedura din sala de așteptare), erau, culmea, furioși pe noi, pe </span><span style="font-size: 14pt;">mine și pe tata, din cauza întârzierii, nu pe securiști. Erau regimentați să se supere pe victime, nu pe călăi. Absurdul l-am trăit și pe aeroport. Totul ne-a lăsat un gust amar.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>R.:</strong></span> Nu e de mirare. Spălarea creierelor din vremea comunismului a creat monștri de gândire și de atitudine. Continuați, vă rog.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Trei luni mai târziu, la Spitalul Ca Granda Niguarda din Milano mi s-a făcut transplantul mult dătător de sănătate și de viață. Plecasem din „raiul comunist” pe targă și am fost vindecat în „capitalismul corupt” de către specialiști creștini. Vă dați seama ce lecție de iubire creștinească am învățat din această experiență. După ce am plecat, comuniștii au regretat că ne-au lăsat pe tata și pe mine Afară. Au cerut guvernului italian să ne trimită înapoi spunând că au găsit un tratament similar în România, ceea ce era o minciună. Imediat am cerut azil politic și am solicitat să emigrăm în SUA.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>R.:</strong></span> Și așa ați ajuns în Statele Unite. Trist și foarte dureros! În altă ordine de idei, spuneți-ne ce studii </span><span style="font-size: 14pt;">aveți și unde vă exercitați profesia.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Liceul l-am început la Milano și l-am terminat în Statele Unite. Am absolvit de la Portland State University cu un Bachelors în Știinte Sociale și cu un Masterat în Consiliere și Mediere Psihologică de la California State University. Sunt consilier pe domeniul persoanelor cu dizabilități la New-York. De asemenea sunt consilier pe probleme de droguri, alcool și probleme mintale. Predau și psihologia. Am fost corespondent al publicației Micro Magazin/Meridianul Românesc din SUA, Observatorul din Canada, Revista Noi Nu din România, Revista Limba Română din Basarabia, cât și al altor publicații de limba română din Europa, Australia și Israel. Am fost corespondent al postului Radio Europa Liberă pentru Nord-Vestul american, corespondent al Radio-Televiziunii Române (studioul Radio Târgu-Mureș); pentru Statele Unite am creat și susținut singurul program radiofonic românesc din Nord-Vestul american intitulat Vocea Mioriței la postul KKEY 1150 AM din Portland.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>R.:</strong> </span>O activitate diversă în domeniul medicinei alternative și în domeniul mass-media. Există vreo personalitate pe care o admirați? De ce?</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Îmi plac oamenii care sunt în armonie, în special cei care sunt recunoscători zilnic pentru darul de a trăi, de a iubi, de a crea și care aleg la a se concentra la lumina lumânării care înfrânge întunericul, în loc de întunericul care înconjoară lumina. Am scris o carte intitulată ”Teodor și Noi” (Theodor and Us) care este dedicată tatălui meu. Cartea am pus-o gratis la dispoziția oamenilor interesați, la pagina mea de web și în presa scrisă.</span></h4>
<p><figure id="attachment_34422" aria-describedby="caption-attachment-34422" style="width: 730px" class="wp-caption aligncenter"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-34422" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2018/04/Theodor-and-US.jpg" alt="Gabriel Gherasim - ”Teodor și Noi” (Theodor and Us)" width="730" height="430" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2018/04/Theodor-and-US.jpg 730w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2018/04/Theodor-and-US-300x177.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2018/04/Theodor-and-US-640x377.jpg 640w" sizes="auto, (max-width: 730px) 100vw, 730px" /><figcaption id="caption-attachment-34422" class="wp-caption-text">Gabriel Gherasim &#8211; ”Teodor și Noi” (Theodor and Us)</figcaption></figure></p>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>R.:</strong></span> Ne puteți spune în câteva cuvinte despre ce este vorba în cartea ”Teodor și Noi”?</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Teodor si Noi (Theodor and US) este un ghid benefic pentru atitudinea față de viață și oameni, precum și față de sine. Sunt explicate într-o limbă clară, modele și obiceiuri de gândire din punct de vedere neuro-psihologic, filosofic și moral; cititorul este învățat cum să se gândească despre gândire, pentru că gândirea este cel mai important aspect din viață cu implicațiile sale bune și rele. Am explicat aceste puncte referindu-mă la autorități </span><span style="font-size: 14pt;">în acest domeniu, precum Erich Fromm, Victor Frankl, Abraham Maslow, Dr. Dumitru Constantin Dulcan, Dan Puric, Richard Wurmbrand și alți psihologi și filosofi din România și din lume, care au excelat în explorări serioase ale fenomenului complex de a fi. Cartea reprezintă un ghid frumos și util pentru oricine care încearcă a naviga armonios în largul mării din această existență.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>R.:</strong></span> Frumos spus. Cred că mulți oameni ar fi interesați de acest subiect atât de dificil, dar atât de actual. Care considerați că este marea dumneavoastră realizare de până acum?</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Puterea și cunoștințele de a inspira pe cineva ca să vrea să fie recunoscător pentru tot ce e frumos și să aibă dorința de a folosi plenar fiecare zi pentru a progresa în viață, atât în domeniul material, cât și în cel mintal, emotiv, fizic și spiritual.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>R.:</strong></span> Proiect ambițios, dar recompensator din atâtea puncte de vedere. A propos de viață și de felul cum o trăim: care considerați că este cheia succesului în viață?</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Schimbarea mentalității contractuale de la lucru, unde este dinamica „dau și iau”, cu realizarea că în dragoste (care este un verb și un câmp de energie conștientă electromagnetic), pot numai să dau și să primesc. Niciodată nu pot să iau dragoste, pentru că ar fi ca și cum aș încerca să iau în captivitate razele de soare și să le pun sub capac într-un butoi, ceea ce, evident, e imposibil.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>R.:</strong></span> Iată un concept filosofic pe cât de simplu, pe atât de valoros. Domnule Gabriel Gherasim, mai mergeți în România?</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Da. Pentru mine România este cea dintre Nistru, Tisa, Timoc și Dunăre. Când călătoresc, încerc să acopăr toată această topografie a țării și a neamului nostru milenar, neam avându-i la origine pe măreții daci.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>R.:</strong></span> Ce părere aveți despre comunitatea românească din New York? Numiți câțiva oameni pe care îi apreciați.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> În orice societate cred că avem de-a face aproximativ cu 10% din oameni care ne iubesc consistent și necondiționat, 10% din oameni care ne urăsc consistent și necondiționat și 80% din oameni care ne iubesc și/sau ne urăsc intermitent și condiționat. Mă străduiesc să petrec timpul cu cei 10% pe care îi respect și de la care mă simt iubit consistent și necondiționat. Dintre oamenii pe care îi respect i-aș menționa pe părintele Victor Runcanu </span><span style="font-size: 14pt;">(cu care am împărțit spaghete în lagărul de refugiați de la Latina &#8211; lângă Roma) și pe ziaristul George Roșianu de la MicroMagazin /Meridianul Românesc. Printre cei activi în comunitate îi menționez cu respect pe domnii Justin Liuba, pe ziaristul Vasile Bădăluță, pe Dr. Napoleon Săvescu, pe părintele-profesor Theodor Damian. Vreau să menționez că pe domnul Theodor Damian îl cunosc din 2003. Dânsul face parte integral din grupa celor 10% pe care i-am văzut ajutând, inspirând și creând constant, necondiționat și cu drag, fie în parohie, fie la universitatea unde predă. Un om ales, de o rară frumusețe interioară.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>R.:</strong></span> Subscriu 100%. Spuneți-ne, vă rugăm, ce opinie aveți despre situația actuală din țară?</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Consider că venim din cea mai frumoasă țară de pe pământ. O țară care a fost ocupată de ruși și încă este (Transnistria) și de către ucrainieni (Bucovina de Nord și Bugeac) și, în complicitate cu cei din Vest, pentru 50 de ani Trădarea de la Yalta și înainte de asta Pactul Ribbentrop-Molotov. Până când n-o să fie un proces al comunismului, o să continue urmarea (neo)comunismului. Președintele Traian Băsescu a condamnat comunismul (tot respectul pentru asta). Un proces al comunismului trebuie încă să fie. Odată cu acest proces se va condamna comunismul și se vor face reparații pentru crimele fizice, legale, etice, psihologice și politice făcute de cei vinovați.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>R.:</strong></span> Cine știe când și dacă vreodată sistemul comunist va fi judecat și condamnat, căci, uite, au trecut aproape 29 de ani din decembrie 1989&#8230;În aceste condiții, ce credeți că ar trebui să facă românii pentru a progresa și pentru a avea succes?</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Să facă dinstincția dintre progresul material (a avea) și progresul mintal/emotiv (a fi). Un exemplu în acest sens sunt oamenii care-și cumpără casă, mașină și nevastă-trofeu, neînțelegând că nevasta e o ființă umană care poate divorța de soț și să-i ia și casa și mașina. Adevărata soție, care-și iubește soțul, nu poate fi cumpărată ca trofeu, pentru că ea se află în valoarea enerigiei, a dragostei și a loialității. Secretul unei vieți de succes este să aibă rost și, ca să aibă rost, trebuie să ducă o viață balansată și să progreseze zilnic pe toate nivelurile (muncă, recreație, somn). Ar fi multe de spus în acest sens.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>R.:</strong></span> Ce vă doriți pentru viitor, domnule Gherasim?</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Aș răspunde că o să caut să progresez zilnic în ceea ce fac și sunt, în timp ce sunt recunoscător pentru tot ce există, sunt și am deja în viața mea.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>R:</strong></span> Ce rol credeți că are credința în modelarea omului?</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Interesantă întrebare. Ce este dar credința? Credința este de două feluri: încredere și cunoștință. Dacă vorbim de încredere, vorbim de un salt în neant, sperând că vom ateriza pe pământ solid și sigur. Acest lucru se întâmplă fără o confirmare în prealabil. De la credință (pe bază de încredere și/ sau cunoștință) creăm noțiunea la ce, de ce, cum, unde, când și cu cine să facem ceva. Iată cum categoriza ordinea gând-emoție-acțiune-reacțiune Dr. Dumitru Constantin Dulcan: bazat pe credință (încredere/cunoștințe) avem gânduri; bazat pe acestea avem unele emoții (pozitive sau negative); bazat pe emoții o să spunem ceva; bazat pe ce spunem, </span><span style="font-size: 14pt;">o să facem; bazat pe ce facem, o să avem consecințe; bazat pe consecințe, ne creăm obiceiuri / reflexe;  bazat pe obiceiuri, o să ne creăm un destin. Depinde de ceea ce omul dorește să obțină.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>R.:</strong></span> Foarte interesante aserțiuni. Cred că cititorii noștri ar fi interesați să știe cum puteți fi contactat și cum pot fi accesate cărțile, interviurile și articolele dumneavoastră.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #0000ff;"><strong>G.G.:</strong></span> Materialele mele pot fi citite la pagina mea de web: http://gabrielgherasim.com/index.html</span><br />
<span style="font-size: 14pt;"> Pot fi contactat la: rodicaandgabriel@aol.com</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>R.:</strong></span> Vă mulțumim pentru răspunsurile pe care ni le-ați dat și vă dorim succes în continuare în activitatea atât de interesantă pe care o desfășurați în folosul oamenilor.</span></h4>
<h4 style="text-align: right;"><span style="font-size: 14pt;">prof. Mariana Terra</span></h4>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Gabriel Gherasim: „Mă voi lupta mereu să țin vie memoria martirilor torturați de călăii comuniști în lume...&quot;' data-link='https://glasul.info/2018/04/19/gabriel-gherasim-ma-voi-lupta-mereu-sa-tin-vie-memoria-martirilor-torturati-de-calaii-comunisti-in-lume/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/04/19/gabriel-gherasim-ma-voi-lupta-mereu-sa-tin-vie-memoria-martirilor-torturati-de-calaii-comunisti-in-lume/">Gabriel Gherasim: „Mă voi lupta mereu să țin vie memoria martirilor torturați de călăii comuniști în lume&#8230;&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/04/19/gabriel-gherasim-ma-voi-lupta-mereu-sa-tin-vie-memoria-martirilor-torturati-de-calaii-comunisti-in-lume/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Recenzie de carte: &#8220;Cărticica de Rugăciune a Creştinului Daco-Român&#8221;, de Gabriel Gherasim</title>
		<link>https://glasul.info/2017/10/07/recenzie-carte-carticica-rugaciune-crestinului-daco-roman-gabriel-gherasim/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/10/07/recenzie-carte-carticica-rugaciune-crestinului-daco-roman-gabriel-gherasim/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 07 Oct 2017 23:13:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Religie]]></category>
		<category><![CDATA[Cărticica de Rugăciune a Creştinului Daco-Român]]></category>
		<category><![CDATA[Gabriel Gherasim]]></category>
		<category><![CDATA[recenzie de carte]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=31123</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Recenzie de carte: &#8220;Cărticica de Rugăciune a Creştinului Daco-Român&#8221;, de Gabriel Gherasim.  Unul dintre colaboratorii Glasul.info, scriitorul Gabriel Gherasim, a publicat recent o carte care ni se pare cel putin interesanta, mai ales prin scopul declarat de catre autorul acesteia. Trebuie sa recunoastem ca initiativa scriitorului Gabriel Gherasim ne-a luat putin prin surprindere, dar nicidecum intr-un mod...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/10/07/recenzie-carte-carticica-rugaciune-crestinului-daco-roman-gabriel-gherasim/">Recenzie de carte: &#8220;Cărticica de Rugăciune a Creştinului Daco-Român&#8221;, de Gabriel Gherasim</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Recenzie de carte: &#8220;Cărticica de Rugăciune a Creştinului Daco-Român&#8221;, de Gabriel Gherasim. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Unul dintre colaboratorii Glasul.info, scriitorul Gabriel Gherasim, a publicat recent o carte care ni se pare cel putin interesanta, mai ales prin scopul declarat de catre autorul acesteia.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Trebuie sa recunoastem ca initiativa scriitorului Gabriel Gherasim ne-a luat putin prin surprindere, dar nicidecum intr-un mod in care sa ne displaca. Gasim in carte exprimate atat un pic din nostalgiile autorului fata de Patrie, cat si unele dintre trairile sale sufletesti, mai cu seama dintre cele legate de martirii inchisorilor comuniste. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Dupa cum spune chiar insusi autorul, cartea este &#8220;un modest omagiu adus de autor atât Ţării Noastre, pe bine meritat chemata Grădina Maicii Domnului, cât şi esenţei celei mai curajoase ale sufletului nostru, precum Sfântul Ştefan Cel Mare, cel bine meritat chemat, Atletul Lui Cristos.&#8221;</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;"><strong>&#8220;</strong>Bun regasit,</span><br />
<span style="font-size: 14pt;">La 100 de ani, in luna aceasta, de la fondarea celui mai virulent si satanist sistem de genocid al maselor, comunismul, va rog sa considerati spre publicare Carticica din Atasament, si sa adaugati linkul de mai jos, ca un modest omagiu adus martirilor persecutiilor comuniste din Romania.</span><br />
<span style="font-size: 14pt;">Cu multumiri anticipate,</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Gabriel Gherasim</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;"><a href="https://www.youtube.com/watch?v=xA1D1yqe84I">www.youtube.com/watch?v=xA1D1yqe84I</a></span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;"><strong>&#8220;, </strong>ne-a transmis Gabriel Gherasim prin intermediul unui mesaj primit pe adresa de email a redactiei.</span></p>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">Recenzie de carte: &#8220;Cărticica de Rugăciune a Creştinului Daco-Român&#8221;, de Gabriel Gherasim</span></h2>
<p><span style="font-size: 14pt;"><div class="message_box success"><p>&#8220;</span><span style="font-size: 14pt;">Rugăciunea este modul singular al creştinului de a intra în contact direct cu Creatorul.În lumea frenetică de azi, rugăciunea poate fi spusă şi în biserică, dar şi în autobuz şi în zile de odihnă, dar şi în zile de lucru.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Cu privire la mediul zgomotos şi aglomerat al drumului înspre şi dinspre lucru, s-a ivit necesitatea unui text portabil, care să însumeze puterea rugăciunii, într-un timp relativ scurt, astfel încât, credinciosul să poată intra în comuniune cu Dumnezeu, în timp ce merge înspre destinaţia sa.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Cărticica de Rugăciune a Creştinului Daco-Român, propune un text de rugăciuni ale bisericii milenare creştine daco-române, unde pe lângă comuniunea cu Creatorul</span><br />
<span style="font-size: 14pt;"> Universului, bine- credincioşii pot să intre în contact şi să apeleze şi la înaintaşii lor.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Asta pentru că puterea rugăciunii se extinde peste veacuri şi uneşte sufletele vrednice creştine ale înaintaşilor noştri, atât cu noi, cât şi cu generaţiile viitoare ale poporului nostru.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">De asemenea, prin comemorarea în rugăciune a înaintaşilor noştri, facem un act de dreptate în readucerea în conştiinţa noastră, a tuturor sufletelor creştine daco-romane, care, de la Martirii Brâncoveni, la Martirii închisorilor comuniste, au rămas fideli poporului şi sufletului creştin daco-român.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Textul propus este un modest omagiu adus de autor atât Ţării Noastre, pe bine meritat chemata Grădina Maicii Domnului, cât şi esenţei celei mai curajoase ale sufletului nostru, precum Sfântul Ştefan Cel Mare, cel bine meritat chemat, Atletul Lui Cristos.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Un cuvânt aparte trebuie de spus şi pentru poporul daco-român de la sud de Dunăre, care din Cartierul Valah al lui Constantinopole, până la ciobanii aromâni de pe muntele Athos, munţii Haemus, Munţii Pind şi de-a lungul peninsulei balcanice, au fost şi au rămas model de curaj, de abnegaţie, de inspiraţie şi de civilizaţie creştină şi daco-română, de la care trebuie să învăţăm mereu şi pe care trebuie să-l continuăm, înspre perpetuarea şi înflorirea bisericii strămoşeşti creştine în Dacia, România.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Rugaciunile pot fi spuse individual sau în grup.Această cărticică se doreşte a fi o colecţie de rugăciuni ecumenice, unde toţi creştinii daco-români pot participa în</span><br />
<span style="font-size: 14pt;"> spiritul agapei creştine naţionale şi universale.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Gabriel Gherasim</span><br />
<span style="font-size: 14pt;"> Crăciun 2015</span><br />
<span style="font-size: 14pt;"> New-York</span>&#8220;</p></div></p>
<p><iframe loading="lazy" src="https://www.youtube.com/embed/xA1D1yqe84I" width="560" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Recenzie de carte: &quot;Cărticica de Rugăciune a Creştinului Daco-Român&quot;, de Gabriel Gherasim' data-link='https://glasul.info/2017/10/07/recenzie-carte-carticica-rugaciune-crestinului-daco-roman-gabriel-gherasim/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/10/07/recenzie-carte-carticica-rugaciune-crestinului-daco-roman-gabriel-gherasim/">Recenzie de carte: &#8220;Cărticica de Rugăciune a Creştinului Daco-Român&#8221;, de Gabriel Gherasim</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/10/07/recenzie-carte-carticica-rugaciune-crestinului-daco-roman-gabriel-gherasim/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Theodor si Noi, recenzie de carte</title>
		<link>https://glasul.info/2017/04/27/theodor-si-noi-recenzie-de-carte/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/04/27/theodor-si-noi-recenzie-de-carte/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 27 Apr 2017 15:23:22 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Gabriel Gherasim]]></category>
		<category><![CDATA[New York]]></category>
		<category><![CDATA[recenzie de carte]]></category>
		<category><![CDATA[Theodor Damian Ph. D]]></category>
		<category><![CDATA[Theodor si Noi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=27440</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Theodor si Noi, recenzie de carte Gabriel Gherasim este un excelent scriitor. El a scris multe carti pe diverse teme, variind de la opere literare, la tratate academice. El este, de asemenea, un jurnalist care a scris articole si interviuri, care au fost publicate in ziare de limba romana si engleza si reviste din Romania,...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/04/27/theodor-si-noi-recenzie-de-carte/">Theodor si Noi, recenzie de carte</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Theodor si Noi, recenzie de carte</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Gabriel Gherasim este un excelent scriitor. El a scris multe carti pe diverse teme, variind de la opere literare, la tratate academice.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">El este, de asemenea, un jurnalist care a scris articole si interviuri, care au fost publicate in ziare de limba romana si engleza si reviste din Romania, Moldova, Israel, Italia, Germania, Franta, Marea Britanie, SUA, Australia si Canada.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">De asemenea, el a lucrat ca si corespondent pentru Radio Europa Libera si a transmis o emisiune radio saptamanala numita Vocea Mioritei.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Gabriel Gherasim are un Bachelor of Arts in stiintele sociale de la Portland State University si o diploma de Masters in negociere, medere si solutionarea conflictului de la California State University.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">El lucreaza de peste treisprezece ani in diverse domenii precum consilier psihologic si profesor de psihologie.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Gabriel Gherasim este un observator atent al comportamentului uman si un analist calificat al afectiunilor psihologice, care-l face o autoritate in aceste domenii si o sursa credibila de sfaturi bune, profesionale.</span></p>
<h2><span style="font-size: 14pt; font-family: impact, sans-serif;">Theodor si Noi, recenzie de carte</span></h2>
<p><span style="font-size: 14pt;">Teodor si Noi (Theodor and US) este un ghid benefic pentru atitudinea fata de viata si oameni, precum si fata de sine. Explica intr-o limba pe care toata lumea poate sa o inteleaga, modele si obiceiurile de gandire din punct de vedere neuro-psihologic, filosofic si moral; invata cititorul cum sa se gandeasca despre gandire, pentru ca gandirea este cel mai important aspect din viata cu implicatiile sale bune si rele.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Conform unei vechi expresii patristice, spunem ca &#8220;pacatul este o eroare de gandire&#8221;: prin urmare, sa invetam cum sa gandim, pentru ca aceasta este cheia pentru o viata implinita, care aduce fericire aici si mantuirea in taramul de apoi.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Gabriel Gherasim explica punctele sale referindu-se la autoritați precum Erich Fromm, Victor Frankl, Abraham Maslow, Dr. Dumitru Constantin Dulcan, Dan Puric, Richard Wurmbrand și alti psihologi si filosofi din Romania si din lume, care au excelat in explorari serioase ale fenomenului complex de a fi. Concluziile autorului, reflectii teologice, etice si filosofice cu aplicabilitate imediata pentru anumite tipuri de crize sau perceptiile pe care cineva le-ar alege de a avea in viata, reprezinta un ghid frumos si util pentru oricine care incearca a naviga aromios in largul marii din aceasta existenta.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Cu un admirabil simt de detaliu, autorul discuta aspectele semnificative ale vietii umane: emotiile frumusetea, cunostintele, intelepciunea, dragostea, fericirea, meditatia, luarea deciziilor, justitie, iertare, reconciliere, autenticitate, pentru a numi cateva.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Folosind explicatii etimologice a termenilor principali, el aduce o lumina pe roluri si sensuri specifice ale acestor componente esentiale ale existentei, trateaza subiecte la indemana oricui intr-o maniera coerenta si cuprinzatoare pentru ca aceste explicatii sa fie clare, semnificative si convingatoare.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Cartea este o pledoarie valabila si puternica in favoarea vietii, mai precis, fata de o viata bazata pe sentiment si calitate. In alte cuvinte, aceasta ofera sfaturi utile pentru o viata semnificativa de trait in armonie cu sine si cu ceilalti si cu Dumnezeu.</span></p>
<p>Theodor Damian Ph. D<br />
Profesor de Filozofie si Etica<br />
Metropolitan College din New York<br />
Presedinte al Institutului Ortodox Roman Teologie si Spiritualitate<br />
Theodor and Us:</p>
<p><u><a href="http://www.neodacii.com/content/theodor-and-us-reflections-gifts-within-us-gabriel-gherasim" data-saferedirecturl="https://www.google.com/url?hl=en&amp;q=http://www.neodacii.com/content/theodor-and-us-reflections-gifts-within-us-gabriel-gherasim&amp;source=gmail&amp;ust=1493390120279000&amp;usg=AFQjCNET0SaJHGwA569HcumvKV0Fmdn_Bw">http://www.neodacii.com/content/theodor-and-us-reflections-gifts-within-us-gabriel-gherasim</a></u></p>
<p>Alte publicatii</p>
<p>Victims of Communism: why should Americans care?</p>
<p><u><a href="http://www.religioustolerance.org/gherasim01.htm" data-saferedirecturl="https://www.google.com/url?hl=en&amp;q=http://www.religioustolerance.org/gherasim01.htm&amp;source=gmail&amp;ust=1493390120279000&amp;usg=AFQjCNHrcnUxgIar2EO-WswKDZZChgHTqA">http://www.religioustolerance.org/gherasim01.htm</a></u></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Theodor si Noi, recenzie de carte' data-link='https://glasul.info/2017/04/27/theodor-si-noi-recenzie-de-carte/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/04/27/theodor-si-noi-recenzie-de-carte/">Theodor si Noi, recenzie de carte</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/04/27/theodor-si-noi-recenzie-de-carte/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
