11 Septembrie

De la WikiGlasul
Sari la navigare Sari la căutare


Evenimente[modificare]

  • 1851 Emigrația română a aderat la Comitetul Central Democratic European de la Londra. Dimitrie C. Brătianu, reprezentantul României, a fost cel care a semnat actul de adeziune
  • 1853 Pentru prima dată se utilizează telegraful electric
  • 1877 Are loc a treia bătălie de la Plevna, una dintre cele mai mari bătălii ale Războiului de Independenţă a României
  • 1877 Într-un articol publicat în revista, „Arhitectura”, în 1924, scriitorul Ioan Slavici făcea o extraordinară dezvăluire: ideea ridicării la Bucureşti a unei catedrale „în care mulţi creştini pot să se roage împreună pentru binele obştesc” aparţine poetului naţional Mihai Eminescu.Ea fost lansată în paginile ziarului „Timpul” imediat după anunţarea cuceririi redutei Griviţa, la 30 august / 11 septembrie 1877 de ostaşii români în cadrul Războiului de Independenţă.
  • 1878 Agenția diplomatică română de la Viena este ridicată la rangul de legație; prima legație a României în străinătate. Ion Bălăceanu devine primul ambasador român în străinătate / Agenției diplomatice române de la Viena îi este recunoscut statutul de ambasadă (prima ambasadă română din străinătate).
  • 1916 Ziar francez despre tirania maghiară: ”Românii sunt doar o minoritate, și trebuie deci să rămână liniștiți, altfel îi vom mitralia”
  • 1940 S-a dizolvat Partidul Națiunii – partid „unic și totalitar” sub conducerea supremă a regelui Carol al II-lea
  • 1940 in cursul noptii de 11-12 septembrie, echipe formate din tuzharcosok au devastat următoarele magazine românești: Cartea Românească, librăria Remus Cioflec, colectura Stănoiu, firma Vlad cu toate sucursalele, biroul de ziare Central, firma Pascu, banca Vatra, băcănia Odășteanu, firma Ieronim Șerbu, firma Bratu, firma Al. Moraru, precum și firmele din Piața Mihai Viteazul, Regele Ferdinand și Calea Moților. Tot în acea parte, au fost sparte și distruse, până la una, toate firmele avocaților și medicilor români din străzile principale ale orașului (pag 73 Teroarea horhysto-facsista...)
  • 1940 Au fost arestați la Zalău următorii intelectuali: supervizorul școlar Alex. Pop(cu soția și doi copii), Vasile Bălăneanu contabil la Banca Învățătorilor, învățătorul Talpoș (cu soția) din comuna Sărmășag, încă 4 învățători și 2 învățătoare. (SSI; 37 /1940; I, 8) (pag. 314 Ț.O.)
  • 1940 Masacrul de la Sînmihaiu Almaşului. 10 ţărani români au fost ucişi de armata maghiară fără vreo explicaţie
  • 1940 Judeţul Cluj, Au fost omorâţi gardienii Ion Chiorean şi Gherasim Moldovan. Românul Vasile Tosa a fost lovit în cap cu o sticlă şi schingiuit groaznic; în urma rănilor primite a murit în clinica din Cluj la 14 Septembrie 1940 / Un grup de 17 gardieni publici români a fost surprins pe stradă de o bandă de civili și soldați unguri, în timp ce se întorceau de la poliție, unde fuseseră chemați de autoritățile ungare. Ei au fost înjunghiați cu cuțitele și baionetele. Au fost apoi dezbrăcați de uniforme, batjocoriți în mod sălbatic și duși la închisoarea tribunalului, unde, trei dintre ei au fost înjunghiați din nou cu cuțitele și aruncați în celule, unde au murit în chinuri groaznice (pag 73 Teroarea horhysto-facsiscta ...)
  • 1940 Someşeni. În ziua de 11 Septembrie 1940, mai mulţi poliţişti români ce se îndreptau spre Someşeni au fost întorşi din drum de armata maghiară, duşi în curtea închisorii Tribunalului unde au fost maltrataţi. Unul din ei, Vasile Naş, a fost înjunghiat, lui Gavrilă i-au spart capul şi i-au înfipt baioneta în spate, iar alţi trei au fost duşi în nesimţire la spital.” “Până şi în trăsura salvării s-au urcat câţiva unguri continuând a-i maltrata pe poliţişti.” Floreşti. În primele zile ale ocupaţiei ungureşti, ţăranul N.F. a fost dus la Primărie, bătut la tălpi şi la vârful degetelor. Alt ţăran care s-a întors din România, C.N., ca să-şi ia hainele, a fost prins în timp ce dormea, bătut cu bastoane cu cuie de fier rămânând desfigurat. A doua zi, dus din nou la postul de jandarmi, i s-au smuls unghiile dela mâini şi de la picioare, apoi a fost închis în temniţa Tribunalului din Cluj
  • 1944 Ofensiva trupelor germano-ungare în retragere, în zonele Crișana și Banat
  • 1945 Între 11 septembrie - 2 octombrie 1945 au loc, la Londra, convorbiri între miniștrii de Externe britanic, sovietic și american. În privința României se decide reorganizarea guvernului Groza, prin includerea a câte unui reprezentant din 'Partidul Național Țărănesc și din Partidul Național Liberal, după care „noul” guvern urma să organizeze alegeri libere
  • 2007 În timpul ședinței din 11 septembrie 2007 din Camera Deputaților deputatul Ioan Aurel Rus avea o intervenție rară printre politicienii români din perioada postdecembristă, abordând tocmai o temă de care fug mulți politicieni machiavelici din România: masacrele, atrocitățile și abuzurile înfiorătoare îndreptate împotriva populației românești din Transilvania
  • 2009 Mihai Ghimpu, numit în funcția de președinte al Parlamentului pe 28 august, a devenit președinte interimar al Republicii Moldova
  • 2019 Gheorghe Funar: În România anormală, Președintele-candidat Klaus Werner Iohannis este primul care sfidează Constituția României
  • 2021 La Sibiu, în prezența gunoiului trădător de Klaus Iohannis a fost inaugurată statuia criminalului lui Horea, Cloșca și Crișan, baronul Samuel von Brukenthal

Sarbatori / Zile Speciale[modificare]

  • Cuv. Teodora din Alexandria; Cuv. Eufrosin (calendar ortodox)

Link-uri[modificare]

Adus de la „https://glasul.info/wiki/index.php?title=11_Septembrie&oldid=9763”