Dacul ajuns pretorian la Roma si care a trait pana la 85 de ani

Roma a fost din totdeauna un oras cosmopolit, un oras pestrit, multicultural, in care au coexistat pe langa cetatenii romani si alte popoare. Dacii au fost si ei prezenti la Roma, atat ca gladiatori, apreciati de intreaga lume antica pentru atitudinea lor in lupta si lipsa lor de frica in fata mortii, cat si ca cetateni romani cu drepturi depline. 

 Inca din 44 i.Hr. sunt referiri la prezenta dacilor in Imperiul Roman sau chiar in mareata capitala antica: Roma. Una dintre arenele de gladiatori din Roma se numea Ludus Dacicus. Simpla existenta a acestui nume ne sugereaza ca romanii acordau importanta gladiatorilor daci si ca numarul acestor gladiatori era destul de insemnat. 

Dacul ajuns pretorian la Roma si care a trait pana la 85 de ani


 

Dar sunt exemple si de daci care aveau functii sau pozitii sociale importante si nu doar cei care s-au implicat in activitatea militara. Anterior cuceririi Daciei, gasim o inscriptie a lui Lucius Avilius Dacus, al carui nume e sculptat in marmura in anul 70 d.Ch. 

O alta inscriptie a fost descoperita pe Via Flaminia, si este dedicata memoriei reginei Zia, vaduvei regelui costobocilor, Pieporus, pusa de nepotii ei Natoporus si Driglisa. Se pare ca pe Via Flaminia erau gazduiti ostateci de origine regala si nobila. 

Prezenta dacilor la Roma, in garda imperiala, este relevata si de multele inscriptii in marmura, dedicate imparatilor, si pe care se aflau si numele soldatilor si unde erau precizate si locurile de origine: Aurelius Valerianus Drubeta, Antonius Bassinass Zermizegetusa, Titus Lempronius Augustus Apulum. 

S-a constatat ca aproape 120 de nume sunt dacice, dintre care 15, proveneau din Sarmizegetusa. Printre acestia se remarca Claudiano, centurion din cohorta a VI-a. Mai trebuie amintit cazul lui Iulius Secondinus, natione Dacus, pretorian rechemat in serviciu, care a ajuns la varsta de 85 de ani, in conditiile in care, in acea vreme, rar se ajungea la varsta de 60 de ani.


Este o performanta chiar si in zilele noastre sa poti ajunge la varsta de 85 de ani ( speranta de viata  actuala in Romania este undeva la 70-75 de ani ), dar ganditi-va la acele vremuri cand ca legionar roman trebuia sa marsaluiesti uneori si cateva zile fara oprire, fara  o hrana adecvata , fara adapost de multe ori. 

 Gladiatorii daci au fost apreciati atat pentru vitejia si curajul lor cat si pentru rezistenta de care dadeau dovada.Mai tarziu, cand Dacia a devenit provincie romana, dacii si-au indreptat atentia mai mult catre activitatea militara, devenind membri ai garzii imperiale – pretorieni, si in garda calare – equites singulares. Inscriptiile pietrelor funerare ale soldatilor ce au apartinut garzii imperiale tin, in mod deosebit, sa aminteasca locul de origine al defunctilor; de exemplu: natione Thrax – pentru traci

Surse /Note: 

http://nationedacus.wordpress.com/2014/05/29/dacul-ajuns-pretorian-la-roma-si-care-a-trait-pana-la-85-de-ani/

http://cultural.bzi.ro/dacii-la-roma-14168

http://www.themodellingnews.com/2013/12/pegasos-new-december-figures-two-dandys.html

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro%20
libris.ro
Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
12


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânismContact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Curatam Romania de jigodii si apoi mergem la razboi

joi mai 29 , 2014
Contextul geopolitic din zona Marii Negre face ca multi dintre romani sa se gandeasca la un eventual razboi care sa ajunga prea aproape de granitele noastre. In acelasi timp totusi ii revolta gandul sa se inroleze si sa plece la razboi pentru actuala clasa politica compromisa din Romania. Sunt multi […]
Curatam Romania de jigodii si apoi mergem la razboi

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Breaking News