Loialitatea gagauzilor fata de statul roman

In perioada 1918-1940, cand Cadrilaterul si Basarabia apartineau Romaniei, practic toata etnia gagauza era in Romania. Poate acesta a fost si motivul pentru care gagauzii si-au aratat loialitatea fata de statul roman, fara ca acest stat sa fi incercat o asimilare fortata asa cum au facut rusii prin guberniile cucerite sau ungurii, prin incercarile lor agresive de a-si maghiariza fortat vecinii.Aceasta a fost o perioada fasta pentru minoritatea gagauza, pentru ca atunci s-au ridicat numeroase personalitati in viata politica, sociala si culturala a Romaniei.

De altfel, gagauzii erau recunoscuti ca fiind in acea perioada minoritatea care invata cel mai usor limba romana, convietuirea acestora indelungata alaturi de romani usurand destul de mult accesul la alfabetizare si integrarea acestora in viata sociala si culturala a Romaniei.

Loialitatea gagauzilor fata de statul roman

Romania si gagauzii
Romania si gagauzii
In perioada cat gagauzii s-au gasit pe teritoriul Romaniei acestia au fost loiali statului roman. Academicianul Stefan Ciobanu ii caracterizeaza astfel:

 „Dintre toate minoritatile din Basarabia, populatia gagauza este cea care se apropie cel mai mult de poporul roman prin calitatile sale spirituale, prin loialitatea si prin blandetea firii sale.Toti gagauzii vorbesc perfect romaneste.”

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Dupa 1944, gagauzii au fost supusi unei rusificari fortate, combinate si cu o oarecare izolare forata fata de romani la care i-au supus rusii, incat astazi ei nu numai ca nu mai cunosc deloc limba romana, dar nu mai cunosc nici propria limba, gagauza.Despre usurinta cu care gagauzii invatau limba romana se pare ca nu doar convietuirea indelungata alaturi de romani este cauza ci si anumite cuvinte comune de origine cumana din limbile romana si gagauza. De altfel despre etnogeneza gagauzilor s-au lansat mai multe ipoteze printre care si originea cumana sau seldjuka.
Candva era o simbioza perfecta intre romani si gagauzi iar gagauzii erau considerati o minoritate loiala statului roman dand societatii, politicii si culturii mai multe personalitati pe care noi le pomenim si astazi si vorbim cu respect despre ele fara a sti macar ca erau gagauzi.Acum, gagauzii sunt priviti cu suspiciune, fiind considerati o masa de manevra si un electorat preponderent pro-rus.
Din pacate, asa cum statul roman nu a stiut cum sa-si apropie minoritatea secuilor, care la origine sunt mai apropiati mai degraba de gagauzi decat de etnia maghiara, asa nici Republica Moldova nu a stiut sa-si apropie minoritatea gagauza, rusificata si indoctrinata de catre autoritatile sovietice pana in anii ’90, si mai apoi de catre fortele politice pro-ruse din Moldova.
Personalitati de origine gagauza
Personalitati de origine gagauza
Daca minoritatea gagauza si-ar cunoaste istoria adevarata si ar sti ca perioada lor cea mai fasta a fost in timpul administratiei romanesti din Basarabia si din Cadrilater,in care s-a dezvoltat o elita de valoare a gagauzilor precum au fost Lascar Catargiu, Maresalul Alexandru Averescu , Mihail Ceakir , Dimitrie Topciu , Ion Fazli , Ion Papazoglu ,etc, poate ca altfel ar privi si ar intelege importanta apropierii catre vest, catre Europa, a Republicii Moldova.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

Si totusi, cum naiba sa votezi cu Dodon?

lun dec. 1 , 2014
Pentru Republica Moldova era vital ca la aceste alegeri parlamentare de pe 30 noiembrie sa aleaga calea europeana si nu pe cea euro-asiatica. Insa rezultatele au stat sub semnul intrebarii, multi dintre cetatenii Republicii Moldova avand parte de o noapte alba, pentru a afla rezultatele finale. Cele trei partide pro-europene […]
Dodon a scos capul din bidon!, Foto: Glasul-Moldovei.blogspot.md

Poate vă place și:

libris.ro