Dacia, denumirea unui frumos sat din judetul Brașov
Cum am ajuns sa ne interesam de acest sat? Ne-a atras atentia postarea cuiva de pe o retea de socializare si ideea ca acest toponim al stramosilor nostri se pastreaza inca dupa doua mii de ani in Romania era deja irezistibila. L-am cautat imediat in Google Maps si am descoperit o asezare cu totul si cu totul diferita fata de ceea ce noi ne-am imaginat sau ne-am fi asteptat sa gasim:
“Yvette Larson umbland prin Romania a gasit un sat numit Dacia.Ea este o sustinatoare a tarii noastre si a neamului nostru si a facut o pagina dedicata Romaniei pentru a ne schimba imaginea in lume.Exista si in Trakia-Turcia de azi o localitate numita Dacia, mi-a zis un turc.Turcii pronunta asa ca englezii, el mi-a zis ca ei stiu ca are legatura cu Dacia si ca acolo au trait tracii. Nu stiu in ce zona a tarii e satul fiindca ea nu mentioneaza.”, aceasta este postarea care ne-a atras noua atentia asupra acestui sat.
Dacia, mai demult Ștena, (în germană Stein, în maghiară Garat, în dialectul săsesc Ste, Stin, Štîn), este un sat în Brașov, la contactul depresiunii Rupea cu Podișul Hârtibaciului. Aparține de comuna Jibert. În anul 1931 autoritățile române au schimbat denumirea oficială a localității din Ștena în Dacia.
Atestată documentar în anul 1309. Până în anii 1980 a fost locuită în majoritate de sași. Emigrarea sașilor a început la sfârșitul anilor 1970.
În această localitate își are originea familia nobiliară săsească Soterius von Sachsenheim, primul strămoș cunoscut al familiei fiind Valentinus Schöchtert (născut cca. 1554).
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.281 locuitori, dintre care 604 germani, 549 români, 116 țigani, 8 maghiari ș.a.Sub aspect confesional populația era alcătuită din 604 luterani, 532 ortodocși, 133 greco-catolici ș.a.
Școala germană din localitate a fost menționată pentru prima dată în anul 1488. Dacia (Stein(germana), Garat(maghiara)) în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773:
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Din ciclul: Punerea în valoare a istoriei naționale a românilor din răsărit, precum și a contribuției românilor la istoria, cultura și civilizația altor popoare. S-a născut în anul 1654, într-o familie de boieri care aveau moşii întinse în Principatul Moldovei şi în stînga Nistrului, «părţile tătăreşti», cum li se spunea […]