Iliescu explică, într-un interviu pentru Digi24, că „noi am privit cu atenție și cu deschidere, cu înțelegere, cu prietenie mișcarea de desprindere a Moldovei de complexul sovietic și de dezvoltare ca entitate de sine stătătoare”, deși recunoaște că Republica Moldova nu este teritoriu străin, în condițiile în care Parlamentul de la București, legitim ales, condamnase Pactul Ribentropp-Molotov.
Fostul președinte mai spune că „o atitudine din aceasta de integrare a Moldovei era privită în plan internațional ca o tendință a României de a acapara teritorii străine”, deși nu specifică cine ar fi privit astfel unirea și care ar fi fost consecințele.
Iliescu este de părere că modelul german nu se putea aplica pentru că „nu RFG-ul a înghițit RDG-ul. RDG-ul a aderat la Germania”, iar unirea era o „poziție ostilă față de mișcarea moldovenilor, care se desprindeau de Imperiul Rus și care proclamau independența țării”.
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Toni Greblă a acţionat pentru exproprierea românilor de către străini După decembrie 1989, în Holocaustul împotriva românilor, în ceea ce priveşte dreptul de proprietate privată se desfăşoară etapele de restituire a proprietăţilor confiscate de regimul comunist şi de vânzare a pământului românesc la străini. România, nu întâmplător, este singura dintre ţările […]