Am invatat pe cand eram la gradinita ca de 8 Martie este „ziua internationala a femeii”. Am invatat deasemenea ca in toate tarile lumii traiesc copii, barbati si femei. Dar dupa ’89 am aflat ca ziua despre care vorbesc se sarbatoreste doar in tarile fostei URSS ale fostilor sateliti ai acestuia si ale unor tari cu simpatii socialiste.
Deci 8 martie nu este ziua femeii ci a unui tip de femeie, a femeii revolutionar, care lucreaza la strungul din fabrica, si care este in primul rand proletar. Nu mama, fiica, sau sotie. Acesta este motivul pentru care in tarile unde comunismul revolutionar nu s-a manifestat, sarbatoarea a fost uitata si nu s-a pastrat.
De ce nu cred ca ar trebui sa ne sarbatorim femeile de 8 Martie!
De ce 8 Martie?
Ziua femeii prolet-revolutionar a fost pusa pe aceasta data dintr-un motiv. Am cautat acest motiv: ce lider feminist a fost arestat, concediat, sau mai rau, asasinat de opresorii capitalisti? Nu am gasit nici un raspuns… Reiese probabil ca un motiv personal a fost la baza deciziei fondarii acestei sarbatori si nu un motiv istoric. Dar pentru a intelege care au fost motivele trebuie sa cercetam persoanele.
Am aflat de cand avem acces la informatie, ceea ce doar banuiam in vremurile apuse si anume ca nu doar in aparenta, la Internationala – in afara ideilor revolutionare comune – exista si o legatura etnica. Internationala, cum s-a constatat, era in mare parte uninationala.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsEste cunoscut faptul ca nu se poate vorbi despre miscarea revolutionara din Europa de la sfarsitul secolului XIX – inceputul secolului XX, fara a vorbi despre evreii care au ridicat popoarele impotriva “Lumii Violentei” si au propus ca aceasta sa fie “distrusa din temelie”.
Instinctiv ne intrebam daca au existat femei care au ridicat poporul impotriva tiraniei, cu un succes rasunator. Orice european si nu numai, va raspunde negresit: Ioana d’Arc. Dar Clara Tetkin a fost evreica. Pentru ea, familia ei si a majoritatii liderilor socialisti, Ioana d’Arc nu reprezinta mare lucru. Pentru ei Estera este eroina si totodata un personaj biblic. De aceea atunci cand partidul a propus o sarbatoare a femeii, Clara Tetkin si-a adus aminte de Estera.
Cu multe secole in urma Estera si-a salvat poporul de mania unui tiran. Istoria aceasta nu este prezenta doar in Biblie. Esterei ii este inchinata cea mai vesela sarbatoare a evreilor – Sarbatoarea Purim. Ea se serbeaza la sfarsitul lunii februarie – inceputul lunii martie, anul acesta picand in 5 martie.
Sarbatoarea nu are o data fixa. In anul in care s-a stabilit data, Purim-ul s-a sarbatorit pe 8 Martie. In fiecare an ziua de 8 Martie este o chemare a lumii de a slavi Femeia-Lider, pe Estera, adica a serba Purimul. Numai ca prin aceasta sarbatorim alaturi de evrei masacrarea a 75.000 de oamnei, elita Imperiului Persan.
Va inteb, este normala sarbatorirea unui macel? Nici un popor din lume nu serbeaza o asemenea zi cu bucurie. Purimul, este in special o sarbatoare pentru copii unde se canta, se joaca, iar Talmudul recomanda celor maturi chiar sa bea bauturi spirtoase pina nu mai deosebesc diferenta dintre expresiile “blestemat fie Amam”si “binecuvintat este Mardoheu”.
Este comemorarea unui masacru in care au murit poate mii de copii. Nu a fost o batalie in care si evreii si persii sa se lupte cu armele in maini – cum incearca unii sa explice – ci un macel.
Biserica nu are nimic impotriva personajelor biblice, doar ca intelegerea evenimentelor petrecute in cartea Esterei este diferita in crestinism si iudaism. Crestinismul vede in aceasta cum Dumnezeu nu a permis ca poporul Sau sa fie nimicit de dusmanii persi, iar iudaismul vede in toate popoarele un dusman, care ar trebui sa fie nimicit asemenea persilor.
Exista in istoria gandirii iudaice o parere precum careia toate popoarele sunt ostile evreilor, iar evenimentele Purimului amintesc cum trebuie sa se procedeze cu ele. In crestinism razboaiele si robia babiloniana din Vechiul Testament sunt intelese in mod alegoric.
In iudaism insa s-a pastrat intelegerea literala a normelor si exemplelor vechiului testament. De ce un popor in istoria caruia au fost atatea suferinte, care a trecut prin atatea devastari, sarbatoreste un masacru care in vechime i-a reusit?
Revenind la tematica initiala.
Internationala a avut scopuri mondiale. Ea a avut ce spune lumii: ca Purimul e sarbatoarea nimicirii dusmanilor, iar dusmanii Revolutiei bineinteles au fost nu numai capitalistii, ci si Biserica. In acest caz e lipsita oare de motivatie presupunerea ca in constiinta liderilor evrei ai Internationalei, miscarea revolutionara feminina se asocia cu Estera, iar 8 Martie – din obisnuinta – cu sarbatoareaPurim?
Explicatie
Nu am scris acest articol pentru ca noi sa avem o atitudine neprietenoasa fata de cei de un neam cu Clara Tetkin, ci pentru a intelege ce sarbatorim de fapt pe 8 Martie si pentru a reintoarce stima fata de traditiile noastre ortodoxe. Motivele Clarei Tetkin sunt evidente si nu inteleg de ce noi ar trebui sa serbam Purimul evreiesc. N-ar fi timpul sa uitam de sarbatorile “rosii”, ostile crestinismului si de 8 Martie in special, zi care nu are nimic comun cu femeia crestina?!
Care este sarbatoarea femeii crestine? Crestinismul sarbatoreste femeia intr-un mod smerit, asa cum se cade. De fapt nici nu e normal sa existe o sarbatoare diferentiata pe sexe, caci din moment ce exista o sarbatoare a femeii, logic ar fi sa existe si o sarbatoare a barbatului, dar pentru ca aceasta nu exista credem ca femeia este subapreciata atunci cand i se inchina o zi anume, ca una ce are nevoie de celebrare pentru a-si asigura conditia umana.
Crestinismul nu sarbatoreste firea umana, ci sarbatoreste si cinsteste nevointele laudabile ale sfintilor, indiferent de sex. Calendarul bisericesc este plin de cinstiri ale sfintelor femei, mucenite sau cuvioase, dupa nevointele sau sacrificiile lor. Exista inclusiv „ode” intregi aduse acestor femei in acatiste.
In plus exista o zi anume prin care Biserica cinsteste femeile impreuna, si anume ziua mironositelor, Duminica mironositelor, zi in care sunt slavite toate sfintele femei care L-au urmat pe Mantuitor, unele chiar pana la Cruce, cum e cazul Sfintei Mironosite Maria Magdalena. Pentru a inlatura ideea de discreditare a femeii in fata barbatului, traditia le numeste nu numai sfinte femei, ci si intocmai cu Apostolii.
Asadar dorim tuturor femeilor: fecioare, casatorite sau vaduve, sa urmeze exeplul sfintelor femei mironosite, nu a femeii defeminizate, proletare, care lupta pentru revolutii sau masacre, insa uita sa fie mama si sotie.
O alta mare sarbatoare ce aduce bucurie indeosebi femeilor crestine, este Bunavestire, cand Fecioarei Maria i se ofera cinstea maxima de a purta in pantece pe Dumnezeu Fiul, Iisus Hristos, prin insasi apartenenta sa la sexul frumos, conferindu-i un rol la fel de important in societate in comparatie cu barbatii.
Asadar, avem destule sarbatori in care sa ne bucuram mamele, surorile, sotiile, iubitele si prietenele oferindu-le un buchet de flori sau facand o fapta buna care sa le bucure. 1 martie este momentul cand traditional romanii sarbatoareau renasterii naturii, fertilitatea si puritatea. Un simplu ghiocel daruit in aceasta zi arata asocierea primului mugure de viata ce a razbit prin zapada cu femeia care careia i-a fost oferit. Un gest simbolic inchinat vietii si nu evocand moartea.
Si daca suntem cu adevarat barbati si ne iubim intr-adevar femeile, nu cred ca este nevoie de o sarbatoare evreiasca pentru a ne arata dragostea. Trebuie sa le protejam, sa le iubim si sa le respectam in fiecare zi si binenteles nu este nevoie de o zi anume pentru a darui o floare.
Voi incheia cu un citatul unei fiinte minunate: “Dragostea trebuie manifestata in fiecare zi, nu de Sf. Valentin sau de 8 martie… sau de Craciun. Dragostea e data sa fie simtita si raspandita la cei dragi si nu numai, in fiecare zi”.
Sursa: [1] gutiucatalinrazvan.wordpress.com
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
