RSS

Inaugurare care îndeamnă la neui…

Inaugurare care îndea…

De ce nu avem autostrăzi? De mil…

Da! Asta ne spune un …

Naționaliștii români avertizează…

Naționaliștii români …

După ce francezii au fost avanga…

După ce francezii au …

Asalt împotriva valorilor conser…

Asalt împotriva valor…

Pledoarie a unui deputat pentru …

Pledoarie a unui depu…

O nouă hemoragie dinspre PNL spr…

O nouă hemoragie dins…

Deputatul UDMR Attila Korodi: "P…

Deputatul UDMR Attila…

Ministerul Culturii a elaborat p…

Ministerul Culturii a…

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Basarabia – perspective, sperante, griji, certitudini

Print Friendly, PDF & Email

Cateva idei privind Unirea Basarabiei.

1.Indiferent de masura in care Unirea depinde de un context international favorabil, noi trebuie sa avem un program al nostru, romanesc, realist, pe care sa-l urmarim indiferent de voințta conjuncturala a altora. Dorinta si vointa noastra de a ne uni nu este conjuncturala, nu este conditionata decat de grija de a nu gresi! De a nu compromite ideea Unirii, printr-un esec, printr-o greseala, care sa ne apartina noua, romanilor.

2.UNIREA noastra o doresc si CEILALTI?

Este important sa ne intrebam de la bun inceput cine se opune Unirii noastre si pe al cui sprijin extern putem conta! Vom observa imediat ca în peisajul internațional, planetar, majoritatea statelor  se confrunta cu tendinte centrifuge si separatiste ale unor regiuni si populatii. State ca Rusia, China, SUA, Franta, Spania, Italia, Turcia sunt confruntate cu pretentii separatiste tot mai active, mai puternice. In temeiul dreptului ca fiecare natiune sa aiba un stat national, in multe parti ale lumii se afirma tot mai puternica dorinta si cererea de a se produce secesiuni teritoriale insemnate.

Basarabia – perspective, sperante, griji, certitudini

[tp_product id=”198149009″ feed=”396″]

In acest context, perspectiva noastra ca, in virtutea aceluiasi principiu de drept international, din doua state sa facem unul singur, mai mare si mai puternic, este relativ singulara, este o exceptie!

Concluzia care se impune:

nimeni, pe plan international, nu va privi cu simpatie si intelegere Unirea noastra.

Ne vor susține numai cei care vor avea vreun interes! Iar guvernantii nostri, diplomatia in mod special, trebuie sa identifice care ar putea fi interesul marilor puteri în Unirea noastra. Pana acum nu stiu ca guvernantii nostri sa fi discutat acest subiect cu alte guverne din zona sau cu interese si influenta in zon. Nu-mi amintesc sa existe un document oficial, programatic, care sa afirme dorinta guvernului sau a poporului roman de a realiza Unirea cu Basarabia (si Bucovina).

3.

Romania si ROMANII CARE O INCONJOARA – cateva milioane

Trebuie avut in vedere ca după Unirea cu Basarabia, Romania ramane mai departe un stat in jurul si in afara caruia traiesc foarte multi romani. Fie in imediata apropiere a granitelor, in tarile cu care ne invecinam, fie ceva mai departe, in Albania, in Grecia, în Occident. Trebuie conceputa o politica de stat clara, asumata deschis, oficializata prin legi si prevederi constitutionale ad hoc, fata de toti acesi romani „extranei”. Pentru aceasta va trebui conceputa o diplomatie speciala pentru fiecare stat in care traiesc romani. Nu avem o strategie nationala fata de acesti romani, avem niște institutii bugetivore care nu au nici prestigiul necesar, nici activitatea pe care o asteptam de la lefegiii in cauza: indivizi care nu au dovedit prin nimic vocatia interesului national.

Asadar, avem nevoie de doua strategii, de doua politici distincte: una pentru Basarabia, a carei tinta sa fie Unirea, si alta pentru romanii extranei, inclusiv cei din diaspora occidentala. La randul ei aceasta din urma va trebui despartita in doua, deosebindu-i pe romanii care traiesc dintotdeauna, ca autohtoni, in tarile din Balcani, in Ungaria sau in Ucraina, si romanii care traiesc relativ de putina vreme in diaspora occidentala. Aici intra si romanii din fosta URSS, risipiti prin deportari si stramutari fortate.

Pentru cele doua categorii de romani extranei trebuie sa imaginam strategiile cele mai adecvate.

4.

UNIREA BASARABIEI si UNGARIA





Interesul cel mai mare pentru a se produce Unirea noastra se pare ca il are …Ungaria. Ungaria mizeaza pe ideea ca Romania Mare, de indata ce va aparea din nou pe harta lumii, va trezi adversitate si resentimente in multe capitale ale lumii. Multi se vor intreba, cu subinteles, daca nu cumva este prea mare aceasta Romanie Mare! Nu se vor intreba daca este legitima sau nu largirea granitelor, ci vor fi tentati sa aplece urechea la ungurii care vor considera ca este momentul cel mai potrivit pentru a ridica problema Transilvaniei!… Este ultima speranta pentru naucii de la Budapesta ca, prin Unirea noastra, sa capete sustinere proiectul lor politic, intr-una dintre cele trei variante, ierarhizate in ordinea sanselor:

  1. Transilvania stat separat, de sine statator, in care ponderea maghiara ar creste de la 5-6%, cat este in interiorul granitelor romanesti actuale, la circa 30%. Este varianta in care Budapesta investeste cel mai mult.
  2. Transilvania impartita intre Romania si Ungaria, dupa harta dictata la Viena in august 1940.
  3. Transilvania incorporata in intregime in Ungaria, asa cum a fost inainte de Trianon. Aceasta este varianta cea mai certata cu logica istoriei si a dreptului international.

In mod normal, intr-o lume normala, care respecta principii de drept unanim recunoscute, niciuna dintre cele trei variante nu ar putea intruni recunoasterea unui conclav international cat de cat obiectiv si responsabil. Dar prea-curvia Budapestei este bine cunoscuta, este inventiva, si cauta fara incetare alte curve politice care sa le sustina jocul! Ultima in care isi pun nadjde este Putin!… Budapesta spera ca prin tulburarea ordinii internationale sa se iveasca ocazia implementarii uneia dintre cele trei variante.

Nu avem voie sa neglijam sansele ca propaganda mincinoasa si nerușinata maghiara, combinata cu jocuri si intrigi de culise murdare, sa aibă castig de cauza. Daca a fost posibil Diktatul de la Viena – indiferent in ce conditii, nu avem voie sa coboram garda! Nu avem voie sa ne auto-linistim, pe ideea ca absurditatea diktatului de la Viena exclude orice sansa de a se repeta. Trebuie contracarata cu promptitudine orice actiune a Budapestei. Ba mai mult, trebuie preluata ofensiva in disputa noastra cu iredentismul maghiar! Nota bene: adevarul si dreptatea sunt de partea noastra, a interselor nationale romanesti! Avem argumente suficiente ca sa-i facem de rusinea lumii. Ne lipseste vointa clasei politice, ai carei lideri, după 1990, stim foarte bine, sunt santajati de Budapesta!

Ce este sigur este ca nu se vor bucura prea multe cancelarii de Unirea noastra. Trebuie din vreme contracarate efectele adverse la care ne putem astepta. In primul rand trebuie sa iesim din pasivitatea cu care asistam la actiunile propagandei maghiare. Ce n-am facut aproape deloc in anii de dupa Trianon trebuie facut imediat. Nu este destul sa fie de partea noastra dreptatea. Inscenarea mediatica din martie 1990 de la Targu Mures trebuie sa ne puna in garda pentru viitor! Deja am pierdut momente importante când am fi putut puncta decisiv!

Din aceeasi perspectiva trebuie suspectata si Serbia. Actiunile iresponsabile din 1989 ale Belgradului ne avertizeaza asupra tristului adevar că nu putem conta pe sarbi prea mult.

5.

CLASA POLITICA din BASARABIA si UNIREA

Este foarte important sa castigam pentru Unire clasa politica din Basarabia, asa pacatoasa cum e! Nu-s mai breji cei de la Bucuresti, dar acestia conteaza mult mai putin! Nu la ei este decizia Unirii! Daca poate exista opozitie interna la UNIREA cu Basarabia, aceasta poate veni numai de la clasa politica.

Politicienii de la Chisinau au o problema pe care trebuie s-o intelegem. Ei isi pun in mod legitim intrebarea: ce greutate mai avem noi, liderii din Basarabia, in cadrul Romaniei Mari. Vom mai avea acces la „ciolan”? Cum se va uita la noi Bucurestiul?

Constitutia Romaniei, la a carei modificare se lucreaza acum, trebuie sa aiba in vedere aceste temeri, aceste probleme. Personal, pentru multiple considerente, inclusiv cele de mai sus, am propus sa fie instituita functia de vicepresedinte al Romaniei, functie pe care s-o ocupe numai un roman nascut in Basarabia sau in teritoriile locuite de romanii din jurul Tarii, ori membru al diasporei. Vice-presedintele Romaniei sa se ocupe de problemele Unirii cu Basarabia, de problemele Basarabiei ( dupa Unire), si de romanii din afara Tarii, inclusiv cei din diaspora, sa se asigure de eficienta politicii de prezervare a identitatii lor nationale romanesti.

Constitutia ar mai putea include si aceasta prevedere: in urmatorii 40 de ani de dupa Unirea cu Basarabia si Bucovina, parlamentarii alesi in aceste tinuturi să fie originari din aceste tinuturi. Iar fiecare guvern sa includa un ministru plin si doi secretari de stat originari din afara actualelor granite ale Romaniei. (Ma rog, ceva asemanator, nu intram acum in detalii. Ideea conteaza si ideea ar fi ca basarabenii si bucovinenii sa fie siguri ca după Unire nu vor ajunge a cincea roata la caruta!) De exemplu, gagauzii trebuie din vreme convinsi in mod oficial, prin tratat legiferat, ca vor avea reprezentare proportionala in Parlamentul Romaniei si in alte structuri politice.

Gagauzii au o situatie diferita de a rusilor din Basarabia. Prezenta gagauzilor in Basarabia are un caracter „natural”! Nu este efectul politicii de rusificare a Basarabiei. In schimb rusii din Basarabia, stabiliti în Basarabia dupa 1944 si urmasii lor, nu pot emite emite pretentii la o egalitate completa in drepturi. Ar insemna sa legitimam politica de rusificare. Trebuie aplicat modelul baltic. In Tarile Baltice, dupa 1990, rusofonilor nu li s-a permis accesul la cateva consultari electorale decisive pentru viitorul tarilor respective.

6.

REFERENDUM?

Iuliu Maniu considera ca nu este legitim un referendum in Basarabia privind Unirea cu Romania. Cel mult un referendum la care sa participe toti cetatenii celor doua state romanesti, iar decizia sa fie comuna, sa ajunga la un singur rezultat: cati din cetatenii respectivi sunt PRO și cati sunt CONTRA?

Daca se va face referendum numai in Republica Moldova, trebuie preluat principiul dupa care s-au orientat balticii dupa 1992: cetatenii care nu sunt originari, autohtoni, ci au ajuns in Basarabia in cadrul politicii sovietice de deznationalizare a basarabenilor , ei si urmasii lor sa nu aibă voie sa participe la un astfel de referendum.

Argumentele pot fi mai multe, nu le mai insiram acum.

7.

CE FACEM MAI DEPARTE?

In momentul de fata suntem pe harta doua state romanesti! Trimitem doua echipe nationale la Olimpiada, la diverse campionate europene si mondiale, la Eurovision… Este o situatie exceptionala, mai rar intalnita. Trebuie vazut care sunt avantajele de pe urma acestui statut. Nu pentru a amana Unirea, ci pentru ca Unirea de la sine nu va rezolva problemele pe care le avem cu starea de saracie si inapoiere. Daca Romania ar avea azi potentialul economic pe care il deținea in 1990, Unirea se facea fara mari probleme… Cu cat vom fi economic si politic mai puternici, cu atat mai mari sunt sansele ca Unirea, dupa ce va fi declarata, proclamata, sa fie un succes! Fiecare succes economic sau social-politic al tarilor noastre este un pas spre Unire.

Lucrul cel mai important este ca in Basarabia viata sa-si recapete aspectul dominant romanesc, de dinainte de 1812, de dinainte de 1944… Unirea in cuget si simtiri este mai importanta decat cea politica si se cuvine sa o preceada!

Nu trebuie neglijat un aspect: in multe privinte romanii din Basarabia sunt mai …romani decat cei de la Bucuresti, din Romania actuala. Unele atribute ale fiintei noastre romanesti s-au consevat mai bine in Basarabia si Bucovina. Sa nu se grabească fratii nostri basarabeni sa „se schimbe”, dupa modelul nostru, al celor de dincoace de Prut! Dupa parerea ma, exprimata inca dinainte de 1990, sediul celui mai fierbinte si mai viu nationalism romanesc este mai degraba dincolo de Prut!

Suntem insa de cativa ani spectatori incantati de aparitia, cu note specifice, a unui nationalism al diasporei, realitate tot mai consistenta, mai reconfortanta… Date fiind cele ce se petrec in lumea de azi, intarirea romanismului, edificarea Unirii noastre in spirit, a tuturor romanilor, este lucrul cel mai important. Trebuie sa fie tinta noastra suprema!

*

Pana cand ni se va permite (sic!) sa ne unim, sta in puterile noastre sa ne cunoastem mai bine, sa sporim zestrea comuna romaneasca, sa invatam sa ne coordonam si sa colaboram, sa invatam sa ne suportam unii pe altii, sa capatam mai multa incredere unii intr-altii. Astfel ca atunci cand vom proclama UNIREA, ea sa existe deja in fapt, in realitate.

Prea multe sa nu asteptam de la guvernanti! Societatea civila, ONG-urile dedicate acestei cauze, fiecare dintre noi, de capul sau sau impreuna cu altii, putem face ca Unirea sa nu fie o forma fara continut, ci temelia Romaniei Viitoare!

Ca orice lucru omnesc, Unirea se poate face „ca lumea” sau de mantuiala, de ochii lumii, pur formala, lipsita de organicitate! Este si acesta un pericol, mai mare chiar decat prelungirea situatiei în care ne aflam azi!

In concluzie, as spune ca incercarea Rusiei de a deznationaliza Basarabia, desi a facut atatea victime, nu si-a atins scopul. Martirii nostri, zeci, sute de mii la numar, nu s-au jertfit in zadar. Basarabia a rezistat. Suntem aproape de mal, de izbavire si de izbanda! Revenirea Basarabiei la sanul Patriei mume este inevitabila si ireversibila. Rusia trebuie sa se impace cu gandul acesta si sa se orienteze spre alta atitudine fata de romani, fata de Basarabia, de Romania.

Doamne, ajuta!

Ion Coja

30 martie 2015

TERRA ROMANORUM – ŢARA ROMÂNILOR – ROMÂNIA – ROMÂNI

TERRA ROMANORUM – ŢARA ROMÂNILOR – ROMÂNIA – ROMÂNI

Sursa: [1] ioncoja.ro


Daca ti-a placut acest articol, urmareste Glasul.info si pe FACEBOOK!



loading...

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.

Activitatea noastră poate fi susținută și îmbunătățită prin finanțarea acțiunilor pe care le desfășurăm. Dacă apreciați ceea ce facem și ce încercăm să facem și pe viitor, puteți contribui prin donații:
Cont in LEI: RO14BTRLRONCRT0356966001
Cont in EURO: RO61BTRLEURCRT0356966001
Cod Swift: BTRLRO22

Donatii prin PayPal

Alege valuta

Indroduceti suma



Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

loading...

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline