Cetatea dacica „Jidova” din regiunea Biserica Alba
Cetatea Jidova este unica cetate dacica la ora actuala care a ramas pe teritoriul Serbiei. Dacii, stramosii nostri au trait milenii in sir pe aceste meleaguri. Se presupune ca îin Epoca Bronzului, dacii ar fi construit cinci cetati, drept sistem de aparare de navalitori ce veneau din diverse directii. Cetatile amintite au fost ridicate in apropierea satelor vecine: Oresat, Dupliaia si a satului Grebenat, care la ora actuala se enumera printre cele mai vechi asezari cu populatie romaneasca din Banatul sarbesc care intra in categoria celor mai vechi asezari din Voivodina.
Cetatea dacica „Jidova” din regiunea Biserica Alba
Azi putem vorbim doar despre ramasitele acestor cetati dacice. Ruinele lor se gasesc doar la cateva sute de metri de satul romanesc Grebenat. Toate cinci cetati dacice au fost ridicate pe malul drept a raului Caras, pe platoul de les al Dunelor de nisip ale Deliblatii ce se ridica deasupra cursului ondilatoriu al raului Caras.
In perioada anilor 100.i.er.n. si pana la anii 101-106 er.n. (pana la razboaiele dintre romani si daci), dacii erau adevarati gospodari sau stapani ai estului si sudului Campiei Panonice, asa cum spunea Miriana Maluckov in cartea sa, intitulata „ Romanii din Banatul Iugoslav”.
Se spune ca ultimele pregatiri ale romanilor in luptele lor cu dacii, au avut loc in primavara anului 101 er.n.
Insusi imparatul roman, Traian, plecat de la fortareata romana Viminatium, in apropierea orasului Kostolat din Serbia de azi (Moesia Superioara) de altadata. Se spune ca cetatile dacice din jurul satelor noastre vecine (Oresat, Dupiaia si Grebenaţ) au fost primele cetati dacice atacate de legiunile romane care au trecut raul Dunarea pe tarmul stang la Banatska Palanka (Translederata).
In nemilocita apropiere a fortificatiilor dacice, la o distanta de numai circa de 10km, istoricii romani si sarbi presupun ca la Banatska Palanka, Stara Palanka, romanii ar fi avaut un castru neindificat, considerat cap de pod pentru campania in anul 101 er. n. Se considera ca aici s-a aflat o fortificatie inca de pe timpul lui Dominitian.
Revenind la perioada razboaielor romanilor cu dacii, unificarea statului dac, sub conducerea lui Burebista, cat si numeroasele bogatii naturale ale acestei regiuni a atras aspiratiile cuceritoare ale romanilor. In perioada anilor 101-107 er.n. au trecut Dunarea (raul) si au ocupat cetatile dacice la Grebenat, Oresat si Dupliaia. Cetatile dacice au devenit castre romane.
Urmăriți Glasul.info și pe Google News
La ora actuala nu avem date precise referitor la luptele duse la Jidova intre romani si daci si nici daca cetatea amintita a cazut datorita luptelor crancene sau a fost cucerita fara prea mare rezistenta opusa de daci. Romanii au contiunat cuceririle lor indreptandu-se spre Arcidava (Varadia in Romania de azi) si au asaltat alte cetati dacice.In jurul anilor 101-107 er.n. dacii au fost invinsi, iar Dacia a fost transformata in provincie romana.
Centurile din jurul cetatilor dacice, romani le-au dat o forma de paralelogram cu lungimea de 250 de pasi (obicei roman).
In cetatile dacice din jurul satelor vecine Oresat, Grebenat si Dupliaia au fost prezente unitati militare romane din legiunile romane a IV-a, VII-a si a XII-a. Despre ele vorbesc caramizile cu inscriptii si sigile gasite la cetate si imprejurimile ei. Tot in acest spatiu au fost gasite si alte izvoare istorice, precum monede de 6 bani romani, bijuterii, obiecte de ceramica, fibule de bronz, amfore, unelte si arme romane etc. Ramasitele cetatilor romane au atras atentia cercetorilor, arheologilor si istoricilor inca din timpurile cele mai vechi.
Prima data se aminteste pe harta topografica din prima jumatate al secolului XVIII-lea intocmita pentru printul Eugen de Savoia, vechea cetate Jidova in ruine din imprejurimea localitatii Oresat.
In ultimele decenii ale secolului al XIX-lea si la inceputul secolului al XX-lea, cativa arheologi maghiari au vizitat, descris si cercetat cetatea Jidova. Amintim descrierea si schita detaliata a acestei localitati arheologice, a arheologului G.Y. Teglas, facuta in jurul anului 1905, care reprezinta prima incercare de acest gen.
In aceasta perioada, pe baza cercetarilor ceramicii din straturile de suprafata s-a constatat ca Jidova este o cetate dacica. Aceasi parere au avut-o si cunoscutul arheolog al Banatului de Sud, Banatul sarbesc de azi, Felix Mileker.
In perioada de dupa cel de al Doilea razboi mondial au continuat cercetarile arheologice si istorice in perimetrul ramasitelor cetatii Jidova. Primele cercetari arheologice intensive le-a realizat prof Branko Gavela, in perioada anilor 1948-1949.
In baza cercetarilor straturilor de la suprafata pamantului in perioada amintita au contiunat cu unele intreruperi pana la anul 1997. Noi cercetari sistematice la cetatea Jidova s-au desfasurat in peroada 1996- 2002, respectiv 2000-2005 cand au fost interprinse si unele cercetari in imprejurimile Grebentului, la ruinele cetatilor dacice, Cetatea mare si Cetatea mica, asa cum le numesc azi locuitori asezarii Grebenat.
La Oresat, Grebenat si Dupliaia sau in nemijlocita lor apropiere pe teritoriul Banatului de Sud, s-au desfasurat unele dintre marile evenimente istorice importante pentru istoria lumii si a Europei Centrale, Europei de Sud si de Sud-Est. Referitor la satele noastre ca parte a Banatului de Sud, sau a Bantului de Sud-Est, amintim momente importante din istoria Banatului. In urma razboaielor dintre romani si daci in perioada anilor 101-106 er. n. Banatul a cazut sub stapanirea romanilor.
Aceasta era perioada cand a domnit imparatul Traian si pana la imperatorul Aurelian 270-275. Dar carei provincii romane a apartinut Banatul, Moesiei Superioare sau Daciei in Romania de azi?
Dupa parerea istoricilor romani, Banatul a apartinut provinciei Daciei, sau in alta ordine de idei, granita de vest a Daciei era pe raurile Tisa si Mures. Pe intreg tinutul Banatului de sud s-au gasit o multime de izvoare istorice care se pastreaza in muzeele oraselor din Banat: Varset, Panciova, Biserica Alba, Cuvin, Zrenianin etc.
Referitor la exsistenţa romanilor asezati permanent in cadrul fortificatiilor militare sau asezarilor populate, in regiunea Biserica Alba de ce mai mare importanta sunt ramasitele arhitecturii, ca de exemplu temeliile sau zidurile constructiilor de piatra si caramizi pe care deseori se gasesc sigilele atelierelor militare sau meseriasilor care le-au construit.
La Panciova in anul 1860, in curtea fostei berarii a lui Vaifert, s-au descoperit temeliile unei cladiri de piatra. S-a constatat ca este vorba despre o cladire romana. Tot in acest oras s-au gasit caramizi cu sigile a legiunilor romane a V-a si a VII-a.
Ramasiţe ale cladirilor romane s-au mai gasit si in multe alte localitati din Banatul de Sud, Banatska si Stara Palanka, la tarmul stang al Dunarii, Cuvin, Grebenat, Biserica Alba, Potporani si Zagaita. Printre cele mai cunoscute fortificatii romane pe teritoriul Banatului de Sud, sunt ata zisele ”Santuri romane.” Ele se intind paralel in directia nord-sud, de la raul Mures in Romania spre sud, pana la Dunare si probabil ca reprezinta prima linie de fortificatii a Daciei.
La ora actuala aceste santuri sunt intretaiate de drumuri. Monumente mari de piatra de origine romana se gasesc rar pe teritoriul Banatului. Un mare funerar de piatra ce se pastreaza in Muzeul din Panciova provine de la localitatea Costolat. In anul 1828 la Varset s-au gasit doua monumente, unul a fost ridicat de Cohorta spaniola, inchinat zeului Mars Invingatorul., celalalt, in jurul anului 106 er. n., funerar care la ridicat sotiei sale un caporal al unei unitati de infanterie a legiuni a XIII.
Pe baza izvoarelor disponibile gasite in vechile morminte, s-a dovedit ca cei mai vechi locuitori ai acestor regiuni magnifice au fost stramosii nostri, dacii, care au locuit pe aceste meleaguri cu mult inaintea sarmatilor-iazigilor.
Prof. Sorin Lapadat
Sursa:
[1] www.ris.in.rsAbonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
