Tot ce putem spune despre acesti frati ai nostri, este ca intru nimic nu se deosebesc de restul romanilor, sunt niste harnici muncitori, indrazneti negustori, foarte destepti, lucru pe care l-am putut constata si la Bitolia, cat am fost ca director si profesor de liceu anii 1895-1897, unde elevii din Meglenia se disting prin a fi printre primii in clasa, atat la invatatura cat si la purtare; placuti la chip, cu o infatisare de trup barbateasca, asezati si flegmatici, buni si ospitalieri ca toti romanii.Cei din Nânta (n.r. acum localitatea se numeste Notia), care ca mahomedani sunt inrolati in oastea turceasca, sunt cunoscuti ca buni soldati si buni luptatori, caci la nevoie si la grele incercari, ei merg drept in fata pericolului, desi in timpuri normale sunt oamenii cei mai linistiti si mai blanzi.
Daca ne impacam cu studiul filologic al d-lui Gustav Weigand despre dialectul meglenit, nu ne putem uni cu cercetarile etnice asupra acestui popor, caci adevarul nu corespunde cu afirmarile sale. Nu se pot trage concluzii fara dovezi sigure, iar dovezile sigure sunt si trebuie sa fie rezultatul unor studii prelungite, intinse si serioase.
Rezultatele studiului d-lui Gustav Weigland ne conduc la urmatoarea concluzie, aceea ca dialectele romane, dac, macedon, istrian, meglenit, sunt in fond una si aceeasi limba, amestecate insa cu elemente straine, datorita influentelor respective din cursul timpurilor.
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Considerat de unii, poate cel mai bun epigramist teleormanean, Ion Pena a fost și un poet apreciat in perioada interbelica. Nascut pe 25 august 1911, intr-o familie de țarani, in comuna Belitori, azi Troianul, mort in razboi, pe 29 iulie 1944, și inmormantat in Cimitirul Eroilor din Alba Iulia, Ion […]