Europa se schimba! Decrestinarea Frantei continua
Odata cu prabusirea fostului regim din Romania din 1989, se deschideau si granitele tarii noastre, insa asta avea sa insemne pentru romani si oportunitati dar si pericole in egala masura. Ca si multi alti romani dornici sa poata calatori liberi, sa vada lumea, sa vada diverse culturi sau locuri mai mult sau mai putin exotice, am iesit si eu prin anii ’90 pentru prima data dincolo de granitele Romaniei. Am ales Franta ca destinatie, iar ceea ce am vazut in timpul drumului prin Europa ma fascina si ma intriga in egala masura.
Franta este vestita pentru cladirile sale medievale perfect conservate, fiind o tara plina de castele, biserici, catedrale impunatoare sau alte ansamble arhitecturale medievale, care atrag anual milioane de turisti din toata lumea. Dupa ce am vizitat Parisul si mai apoi zeci de castele si catedrale din sud vestul Frantei, am ajuns printr-o fericita intamplare intr-o biserica datand din secolul IV ( cca. 360 e.n. ), Baptistere Saint-Jean, un lacas de cult cu adevarat impresionant, fiind al doilea ca vechime din Franta, construit in stil roman, cu adaugiri gotice ulterioare.
Inca de cand am pasit pragul bisericii Baptistere Saint-Jean din Poitiers, am simtit ca intru intr-un loc familiar, unde atat pictura care parea de inspiratie bizantina, cat si felul in care era construita si decorata incinta lacasului de cult, te ducea imediat cu gandul la inceputurile bisericii crestine, de inainte de Marea Schismă din 1054.
Cu toate ca vizitasem pana atunci destul de multe biserici si catedrale din diverse regiuni ale Frantei, numai la Baptistere Saint-Jean din Poitiers m-am simtit cu adevarat ca acasa, un loc care te indeamna de cum intri la smerenie si la introspectie.
Inca de pe atunci, am remarcat cartierele imigrantilor din marile orase ale Frantei pe care francezii le evitau cat puteau de mult. De fapt, francezii evitau nu doar sa mearga pe jos prin cartierele rau famate ale imigrantilor, ci refuzau chiar sa treaca pana si cu masinile prin acele zone, lasate prada si de catre politie si de autoritati tuturor infractiunilor posibile de pe aceasta lume.
De curand, seful Marii Moschei din Paris, Dalil Boubakeur, care e de asemenea si șef al Consiliului Musulman Francez, a cerut potrivit agentiei Ansa, sa-i fie puse la dispozitie ca destinatie pentru lacase de cult, bisericile crestine care nu mai sunt folosite.
„Este același Dumnezeu”, a spus el intr-o interventie la Radio Europa 1. „Riturile sunt similare. Cred că musulmanii și creștinii pot trăi unii langa altii”, a adaugat Dalil Boubakeur, potrivit agentiei Ansa.
Un raport din anul 2012 avertiza asupra faptului ca in Franta se construiesc numeroase moschei in timp ce numarul bisericilor romano-catolice a inceput sa scada, ajungandu-se ca numarul bisericilor crestine inchise din cauza lipsei de enoriasi sa fie mai mare decat cele construite in ultima perioada. Astfel, Franta a ajuns acum sa gazduiasca cea mai mare comunitate de musulmani din Europa.
Potrivit unui studiu realizat in anul 2011 de La Croix, Biserica Romano-Catolica din Franta a construit doar 20 de biserici in ultimii zece ani si a inchis peste 60 de biserici, iar multe dintre ele sunt destinate sa ajunga moschei.
Europa se schimba! Decrestinarea Frantei continua…
Glasul.info
Note / Referinte:
[1] ioncoja.ro
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Showing 1-8 of 10 books
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Urmăriți Glasul.info și pe Google News
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
