Limba romana e comoara mea, pentru care lupt si voi lupta

Terminând descrierea succintă a galeriei directorilor şcolii din Boian, am găsit de cuviinţă să fac o mică încheiere. Pe parcursul anilor, dacă ne aprofundăm în trecut, trebuie să menţionăm că au mai fost următorii directori: Zavaţchi (anul 1820), Schubert (1850-1870), Alexandru Eşan, Toader Senciuc, Ioan Popovici, Vasile Popoviiciuc, Anton Hapenciuc. Important e să menţionăm că în perioada anilor 1910-1913, director la şcoala din Boian a fost folcloristul şi muzicologul bucovinean, Alexandru Voievidca, el altoindu-le boincenilor marea dragoste pentru cântecul popular. În monografia „Boianul” au fost incluse unele cântece culese şi înregistrate de acest erudit director de şcoală.

După cum vedem, în trecut la conducerea şcolii din Boian s-au aflat profesori de diferite naţionalităţi, dar toţi au respectat tradiţiile locului şi au păstrat limba română de predare. Aş fi trebuit să termin cronica aceasta cu actuala directoare, Angela Botă. I-am solicitat concursul, însă fiind foarte ocupată, directoarea n-a găsit vreo câteva minute să stăm de vorbă. Drept că a fost amabilă şi mi-a trimis acasă „Cartea de vizită a şcolii”, cu lecţiile de limba română. Mi-a dat şi adresa de Internet, precizând că acolo pot să găsesc tot ce mă interesează despre şcoala din Boian. Chestia cu Internetul m-a şocat, dar şi m-a amuzat, făcându-mă să înţeleg prea bine că dna directoare nu doreşte să vorbim despre starea actuală a şcolii. Oricum, ar trebui la vârsta mea înaintată să mă familiarizez cu Internetul, dacă doresc să fiu la curent cu realizările şcolii din satul nostru.

Însă nu aceasta m-a întristat cel mai mult. Într-o sâmbătă, la 20 iunie, m-a sunat o doamnă anonimă, avertizându-mă la telefon să nu „scormonesc morţii”. M-a batjocorit pentru că scriu prea mult despre limba română, amintindu-mi că „trăim în ţara Ucraina şi trebuie să învăţăm şi să vorbim ucraineana”. N-o să înşir toată avalanşa de ocări, dar aş vrea să-i răspund prin intermediul ziarului „Zorile Bucovinei”, căci la telefon nu m-a lăsat să mă apăr cu vreun cuvânt. Sunt de acord cu anonima doamnă că trebuie să învăţăm limba de stat. Copiii de şcoală, tinerii români o cunosc destul de bine. Dar, din păcate, învăţând ucraineana, mulţi uită de limba mamei şi chiar renunţă la materna lor. Pentru a ilustra starea deplorabilă a limbii române voi cita un fragment din articolul dr. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, publicat în revista „Glasul Bucovinei”, nr.3, 2008: „La Cernăuţi asistăm deocamdată la dezlănţuirea unei propagande acerbe prin care părinţii sunt influenţaţi să ceară deschiderea de clase cu limba ucraineană de predare în comunele cu populaţie majoritar românească, „răspândacii” argumentându-şi poziţiile prin faptul că elevii care vor cunoaşte mai bine limba ucraineană vor putea continua studiile în Ucraina şi-şi vor găsi mai uşor locuri de muncă. Dar părinţii şi activiştii de la direcţiile de învăţământ şi-au pus oare întrebarea de ce mulţi ucraineni, cu studii superioare în limba de stat, de asemenea nu-şi găsesc locuri de muncă în Ucraina şi sunt nevoiţi să migreze spre ţări străine, chiar şi în România şi să înveţe acolo în alte limbi decât cea ucraineană?!”. Din anul 2008, când a fost publicat acest articol, starea limbii române în şcolile noastre a devenit şi mai gravă.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Îmi pare foarte rău că şcoala din Boian a căzut în această „capcană” în „bulboaca politică” din care nu poate să iasă, n-are cine s-o scoată la liman. Doar să se găsească vreun ucrainean, aşa cum a fost directorul I.M. Tcaci. Însă în zilele noastre rar întâlnim asemenea oameni.

Înţeleg că poate greşesc şi eu uneori. Nu mă supăr dacă cineva mă critică. Primesc orice critică obiectivă, dar cât trăiesc nu voi tăcea, nu pot închide ochii, nici gura, când văd cum unii pângăresc valorile naţionale, demnitatea neamului, cum se pronunţă contra limbii române. Aceasta e comoara mea, pentru care lupt şi voi lupta prin toate mijloacele posibile. Deşi se spune că adevărul umblă cu capul spart, iar minciuna stă la masă cu împăratul, nu mă tem să spun şi să scriu adevărul. În limba maternă îmi găsesc bogăţiile lăsate de părinţi, moştenite de la bunei şi străbunici. Cu limba mamei îmi port dorul şi-mi mărturisesc durerea, sperând în triumful dreptăţii.

Eleonora BIZOVI, corespondentă netitulară

Sursa: zorilebucovinei.com

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Fotbalul din Republica Moldova este in crestere. Milsami Orhei a eliminat cosmarul Stelei de anul trecut

mar iul. 21 , 2015
Fotbalul din Republica Moldova este in crestere. Milsami Orhei a eliminat cosmarul Stelei de anul trecut, pe Ludogoret Razgdrad, echipa lui Cosmin Moti. Steaua a scapat astfel de unul dintre cei mai dificili adversari pe care i-ar fi putut intalni in tururile urmatoare. Dupa un rezultat suprinzator de 1-0 in […]
Fotbalul din Republica Moldova este in crestere. Milsami Orhei a eliminat cosmarul Stelei de anul trecut

Poate vă place și:

libris.ro